Părintele Ioan şi familia sa

Soţia avea să devină mama celor şase copii ai noştri, dar şi prezviteră, colaboratoare şi ajutătoare a mea în activitatea misionar-pastorală de pionerat în Olanda şi Belgia flamandă. (A se vedea, pe site-ul prezent, numeroasele parohii pe care le-am înfiinţat în Olanda şi Belgia).

La slăvitul praznic al Bunei Vestiri a anului 2018, Părintele Ioan şi Prezvitera Christina au fost învredniciţi de Domnul să aibă şase nepoţi: Cristian, Ioana, Adrian-Gabriel, Alexandru, Ana-Maria şi Luca-Mihail.

Părintele Ioan cu Prezvitera şi cei şase copii (2007)	Părintele Ioan cu familia la botezul nepoţelului, Christian (17/XI/2012)	Părintele Ioan cu familia la botezul nepoţelei, Ioana (26-IV-2014)

Părintele Ioan cu familia la botezul nepoţelului Adrian-Gabriel (12/VII/2014)

Imagini de la Botezul nepoțelei Ana-Maria (25/6/2016)

Părintele Ioan cu prezvitera la botezul nepoţelului Alexandru (20 februarie 2016)

Părintele Ioan dăruiește icoana Sf. Alexandru pentru nepoțelul botezat.	Membrii familiei cu cel încreștinat, Alexandru.	Fiica Părintelui cu familia după botez.	Părintele Ioan cu nepoțelul botezat, Alexandru.

Cei cinci nepoți ai Părintelui Ioan și dnei Preotese Christina (25/6/2016) (cei trei nepoți în față și ceilalți doi în brațele mamelor lor) (clic, spre a se mări imaginile)

Parintele Ioan cu nepotul Adrian-Gabriel (2/10/2016)

Botezul nepoţelului Luca-Mihail (Sâmbătă, 18 august 2018)

Botezul nepoţelului Timotei (21 septembrie 2019)

Imagini ale părinţilor și bunicilor din partea mamei
(clic pentru a le mări)

1935 (de la stânga la dreapta): mama, bunica și o soră a mamei	mama Părintelui, ultima din dreapta, cu cele două surori și soții acestora	mama, a doua din stânga, bunicii, ultimii din stânga

Troiţă ridicată în memoria părinţilor și bunicilor în satul natal

În 2015 pe terenul primit moștenire în satul natal, peste drum de casa bunicilor materni, Nicolae și Maria Nicolescu, am ridicat o troiță.

Satul natal, Fedeleșoiu, de pe malul stâng al Oltului, este vecin cu Municipiul Râmnicu Vâlcea.

Așa cum este scris chiar pe troiță, aceasta a fost ridicată în memoria părinților, Vasile și Maria, și a bunicilor amintiți mai sus. Acesta fiind, de altfel, motivul principal al ridicării troiței. Dar prin ridicarea acesteia se reamintește și de vechea troiță, aflată la câțiva metri de cea actuală, la răscrucea drumurilor, și care a fost distrusă din ordinul autorităților comunist ceaușiste*.

*) De precizat că despre troițele dărâmate și profanate în perioada comunistă din România am scris și publicat articolele:
a) Cruci, troițe profanate și distruse, icoane și odoare confiscate în anii regimului comunist din România, în revista "Memoria". Revista gândirii arestate, București, Nr. 58-59 (1-2/2007), p. 242-244; în revista "Luminătorul", Chișinău, nr. 5 (92) 2007, p. 46-48.
b) Războiul comuniștilor cu troițele și crucile de la marginea drumurilor, în "Lumina de Duminică", Iași, 4 februarie 2007.