Primii ani ai vieții

M-am născut cu fratele meu geamăn, Nicolae, în 1945 la 9 august, ziua de cinstire a Sf. Apostol Matia, în localitatea Fedeleșoiu, de pe malul stâng al Oltului, adică în Muntenia, la câțiva kilometri de Râmnicu Vâlcea și Călimănești, dar la câteva sute de metri de schitul ctitorie a mitropolitului Varlaam și a domnitorului Grigorie Ghica al Țării Românești din a doua jumătate a secolului al XVII-lea în care amândoi am primit Sfânta Taină a Botezului.

Până în 1951, localitatea Fedeleșoiu a aparținut de județul Argeș, iar din acel an și până în 1969 a făcut parte din raionul Vâlcea. Iar din 1969 Fedeleșoiu aparține de județul Vâlcea.

Părinții au fost Vasile (19/I/1914- +14/I/1977) și Maria 14/IV/1918-+30/III/2004).

Tatăl, deși rămas orfan de mamă la doi ani iar de tată la șaisprezece, a terminat școala de cântăreți de patru ani; în timpul vacanțelor, spre a își plăti taxele școlare, a muncit în Brezoi, la "Carpantina", care era atunci "cea mai mare întreprindere de industrie a lemnului din țară." (Leca Morariu, OPERE. vol. III. Jurnal vâlcean (1944-1948). Editura Tipo Moldova, Iași, 2012, p. 109). Tatăl a fost un vestit cântăreț bisericesc; motiv pentru care a fost solicitat la catedrala Episcopiei din Râmnicu Vâlcea, dar și mare iubitor a tot ce era creștin românesc. Așa că, pe bună dreptate, tatălui meu i se cuvin cuvintele poetului Octavian Goga:
     "Cîntăreț de lege veche
     Cântăreț și om de treabă"
(Poezia "Cîntăreții")

În anii 1946-1947, tatăl a fost și primar al Comunei Dăești.

Mama a fost fiică a fostului primar țărănist Nicolae Niculescu (1884-1959), care a fost prieten cu Ion Mihalache (1882-1963). De altfel, din cele povestite de bunica, Ion Mihalache a venit în Fedeleșoiu la bunicu.
Cu precizarea că eu am fost crescut de bunici până la adormirea în Domnul a bunicului, în 23 aprilie 1959.
Străbunicii tatălui, originari din ținutul Făgărașului, au trecut munții în Regat, iar cei ai mamei, din partea tatălui său, se trăgeau din boierul Nicolae Olteanu, ctitor al bisericii din Runcu (fostul județ Argeș, în prezent Vâlcea). (Despre Nicolae Olteanu, ca fiind ctitor al bisericii din Runcu, cu hramul ,Duminica Tuturor Sfinților și Sfântul Ierarh Nicolae', a se vedea, Prof. Tudor Mavrodin, Episcopia Argeșului 1793-1949, Pitești, 2005, p. 288.)

Nicolae Olteanu a fost "participant la mișcarea revoluționară condusă de Tudor Vladimirescu". (Col. (r) Ion Anghelescu - Înv. Gheorghe Cazacu, Goleștii de Sus. Monografie. Ediție îngrijită și postfață de Gheorghe Deaconu. Editura Fântâna lui Manole, Golești, 2007, p. 59; Relu Stoica, Runcu - satul de dincolo de păduri, Buzău, Editura Casei Corpului Didactic, 1998, p. 28-29).

Străbunul, pandur al lui Tudor Vladimirescu, l-a urmat pe cel care a ctitorit biserici și a ajutat lăcașuri ortodoxe. (A se vedea, Pr. Prof. Dr. Alexandru I. Ciurea, Tudor Vladimirescu ctitor și ajutător de lăcașuri străbune, în revista "Mitropolia Olteniei", An. XXXII, 1981, nr. 4-6, p. 186-196).

​Tabloul votiv al strămoșului ctitor, Nicolae Olteanu, în biserica Sf. Arhangheli din Runcu (fostul județ Argeș, în prezent Vâlcea)

Şcoala primară am urmat-o în satul natal, cu fratele geamăn, după care am continuat împreună învăţătura la Râmnicu Vâlcea, urbe care avea să ne cinstească pe amândoi, peste ani, cu titlul de "cetăţean de onoare al Municipiului Râmnicu Vâlcea".

Momente din viața mea și a fratelui geamăn ca elevi seminariști și studenți teologi, a se vedea:
Pr. Dr. Ioan Dură, Amintiri, întâmplări și mărturii din viața fraților gemeni, Ioan și Nicolae V. Dură, în volumul "Omagiu Profesorului Nicolae V. Dură la 60 de ani", Editura Arhiepiscopiei Tomisului, 2006, p. 34-42.

ADDENDA

Mai multe despre părinți, a se vedea mărturisirile fratelui geamăn, consemnate în cartea: Pr. Ioan-Aurel Bolba, Figuri luminoase de ierarhi și preoți cărturari, Editura Ex Ponto, Constanța, 2006, p. 95-97. Totodată, despre prezența Moaștelor Sfintei Filofteia de la Curtea de Argeș în vara anului 1948 (din după amiaza zilei și până a doua zi pe la prânz) în biserica satului Fedeleșoiu (fostă a schitului) și citirea Psaltirii în timpul nopții până spre dimineață de cântărețul Vasile Dură, a se vedea cele consemnate de fratele nostru, Leon Dură, în cartea sa "Pacea măslinilor", Editura Logos, Râmnicu Vâlcea, 2010, p. 32-33.