|
Sfinte moaşte în biserica parohiei |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Relicvar nou - 2019I) Sfinte moaşte ale monahilor ucişi de perşi
|
Sfinte moaşte ale sfinţilor ucişi de perşi în 614 |
Icoana cu martiriul Sfinţilor ucişi de perşi şi ale căror moaşte sunt în biserica parohiei |
În anul 2008, Părintele paroh, Ioan, a împărtăşit la câţiva enoriaşi dorinţa ca parohia să aibă părticele din moaşte ale sfinţilor noi mucenici şi mărturisitori de la Aiud. Şi cu ajutorul Domnului dorinţa părintelui Ioan avea să se împlinească în curând, fiindcă în vara anului 2009, din iniţiativa şi cu binecuvântarea sa, doamna Patricia Radu, enoriaşă a parohiei, a plecat în pelerinaj la Schitul "Înălţarea Sfintei Cruci" de la Aiud. Ajunsă la schitul de la Râpa Robilor de la Aiud, doamna Patricia a rugat pe Părintele egumen, Ieromonah Augustin Vărvăruc, din partea Părintelui Ioan, să dăruiască parohiei "Sfântul Grigorie Teologul" din Olanda părticele din moaştele celor care au mucenicit şi mărturisit pentru Hristos şi biserica Sa în temniţa de acolo, ceea ce Prea Cuvioşia Sa a şi făcut cu multă dragoste creştinească.
Părticelele de moaşte primite de doamna Patricia la Aiud aveau să fie puse într-un relicvar, chiar în România, dăruit de dl. Dorel-Nicolae Sabo, şi aduse în Olanda la biserica parohiei "Sfântul Grigorie Teologul". Şi astfel, cu binecuvântarea Domnului, părticelele din moaştele mucenicilor şi mărturisitorilor de la Aiud se află în biserica parohiei "Sfântul Grigorie Teologul" din vara anului 2009, spre cinstire.
Parohia a primit icoana "Sfinţi Români Mărturisitori din perioada comunistă" din partea dlui Constantin Barbu şi a dnei Patricia Radu.
Relicvariu cu părticele din sfintele moaşte ale mucenicilor şi mărturisitorilor de la Aiud |
Sfinţii Români Mărturisitori din perioada comunistă |
Mucenicii şi mărturisitorii de la Aiud sunt pomeniţi la 14 mai, ziua de pomenire a Sfinţilor închisorilor comuniste.
Despre mucenicii şi mărturisitorii de la Aiud, a se vedea: Monahul Filotheu, "Momente definitorii din istoria Râpei Robilor de la Aiud", din 4 octombrie 2009, pe site-ul: http://apologeticum.wordpress.com.
Cât despre faptul că oseminte ale mucenicilor şi mărturisitorilor de la Aiud răspândesc o mireasmă minunată, fiindcă izvorăsc mir, este cunoscut nu numai în România, ci şi la locuri sfinte din afara acesteia, ca la Mănăstirea Sfântului Cuvios Grigorie de la Sfântul Munte Athos şi la Sfânta Mănăstire Sfântul Sava din Ţara Sfântă. (A se vedea cartea: "Mărturisitorii din închisorile comuniste. Minuni. Mărturii. Repere." Ediţia a treia. Apărută cu binecuvântarea IPS Arhiepiscop Justinian Chira. Ediţie îngrijită de Ciprian Voicilă. Editura Areopag, Bucureşti, 2012. Şi, îndeosebi, a se vedea din cartea de mai sus, capitolele: "O mărturie din Ţara Sfântă, Lavra Sf. Sava"; şi "Moaştele Sfinţilor închisorilor la Muntele Athos"). Mai mult, părticele ale mucenicilor şi mărturisitorilor de la Aiud au fost trimise chiar şi în biserici ortodoxe misionare din Africa Centrală (Congo, Burundi şi Rwanda) de către Sfânta Mănăstire athonită a Cuviosului Grigorie, din cele primite de la Schitul "Înălţarea Sfintei Cruci" din România. Totodată se cuvine amintit că, în ultimii ani, moaştele mucenicilor şi mărturisitorilor de la Aiud s-au dovedit a fi făcătoare de minuni, aşa cum atestă mărturiile aduse de creştini ortodocşi.
Fie ca Domnul să rânduiască ca Sinodul Bisericii Ortodoxe Române să-i canonizeze pe mucenicii şi mărturisitorii de la Aiud, căci n-ar face decât să recunoască cinstirea pe care creştini ortodocşi români de pretutindeni, dar şi străini, o aduc acestor noi sfinţi ai României din anii prigoanei comuniste. Cert, era şi este de aşteptat ca Sinodul Bisericii noastre să canonizeze mucenici, mărturisitori şi nevoitori întru cele duhovniceşti în anii comunismului din diverse temniţe şi locuri de suferinţă din România. De altfel, semnatarul acestor rânduri a scris şi a publicat articole încă din anii 1993-1994, în care evidenţia necesitatea canonizării de sfinţi români din perioada comunistă. (A se vedea: Pr. Dr. Ioan Dură, "Canonizare de sfinţi români", în "Luceafărul Românesc", Montreal, Canada, 1993, nr. 29, mai, p. 18; în "Mărturie ortodoxă", Haga/Olanda, Anul XIII, 1994, nr. 18, p. 17-19; Pr. Dr. Ioan Dură, "O considerare retrospectivă cu privire la canonizarea de Sfinţi români din 20 iunie 1992", în "Mărturie ortodoxă", Haga, 1994, nr. 18, p. 19-22).
La rândul ei, soţia părintelui Ioan, Prezvitera Prof. Christina Dură, a scris "File de acatist pentru martirii şi mărturisitorii români din perioada comunistă". "Tipărit cu binecuvântarea Preotului prof. dr. Ioan Dură, Protopop al Olandei şi Belgiei flamande". Lucrarea doamnei prezvitere Christina a fost publicată la Bruxelles, în iunie 2007, după care a fost tipărită şi în alte publicaţii din România şi din afara acesteia, şi anume: în "Luminătorul", Chişinău, Nr. 3 (90), mai-iunie, 2007, p. 25-29; în "Alternativa/The Alternative/ L'Alternative", Toronto, Ontario/Canada, Anul 5, Nr. 45, iulie 2007, rubrica "Ortodoxie"; în "Origini"/"Romanian Roots", SUA, nr. 6-8, iunie-august, 2007, p. 56-58; în "Foaia Sfântului Ioan Casian", Limours/Franţa, Nr. 277, iulie-august 2007, p. 10-11; în "Buletin de informaţii al Asociaţiei Românilor din Australia", Anul 53, Nr. 4, iulie-august 2007, p. 5-6; în "Dorul", Danemarca, An. XVI, nr. 206, iulie-august 2007, p. 25-26; în "Meridianul Românesc"/ "Romanian Meridian", Anaheim, SUA, nr. 531 din 13 octombrie 2007, rubrica "Culte" (www.meridianul.com/Culte.htm); în revista "Memoria". Revista gândirii arestate. Bucureşti, Nr. 66-67 (1-2/2009), p. 4-10.
Lucrarea prezviterei Christina Dură, din 2007, "File de acatist...", este primul Acatist al martirilor români din închisorile comuniste. (Al doilea Acatist a fost scris de maicile de la Mănăstirea Diaconești/România).
Avva Justin Pârvu, de vrednică pomenire, cu ceva timp înainte de adormirea în Domnul, mărturisea:
"Mai am o singură nelinişte: să îi văd pe aceşti martiri canonizaţi. Sfintele lor moaşte
izvorăsc pretutindeni mireasmă şi vindecări, osemintele lor au ajuns la închinare până
şi în Ţara Sfântă, la Sfântul Munte Athos şi în multe locuri ale pământului,
de unde mă sună părinţi şi maici că sfinţii izvorăsc mir şi mireasmă
nemaintâlnită. Vreau să văd ziua când nu ne vom mai teme să avem în bisericile noastre
la închinare moaştele sfinţilor mucenici, că au ajuns să fie slăviţi peste hotare mai
degrabă decât în ţara lor."
Domnul să binevoiască ca "neliniştea" Avvei Justin Pârvu, aflat din iunie 2013 în ceata drepţilor,
să rămână doar amintire ca urmare a canonizării mucenicilor şi mărturisitorilor de la Aiud, precum şi a
celor din celelalte temniţe din perioada comunist totalitară a României, de către Sinodul Bisericii noastre.
Iar, până la canonizarea oficială, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române ar putea lua decizia construirii unui paraclis închinat martirilor care au mucenicit pentru Hristos şi Biserica Sa Ortodoxă în anii dictaturii ateist-comuniste din România. Şi, cred, că paraclisul respectiv ar putea exista în însăşi Catedrala Neamului Românesc, sfințită la 25 noiembrie 2018. Firește că cele scrise în 2017 rămân valabile și după sfințirea Catedralei Naționale la 25 noiembrie 2018 (decembrie 2018).
La 9 martie 2013, biserica parohială a primit un mare dar, şi anume, un mic şi frumos relicvariu, din secolul al XIX-lea, cu părticele din moaştele Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron, pomenit de Biserica Ortodoxă la 17 februarie.
Relicvariu cu părticele din Sfintele moaşte ale Sf. Teodor Tiron |
Icoana Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron |
Moaştele au aparţinut unei biserici catolice din Olanda, care, după dezafectarea acesteia, a ajuns la un colecţionar, de la care au fost cumpărate de enoriaşa Patricia Radu cu banii oferiţi de dna Dorina Brânzei în memoria soţului, Nicolae, fostul epitrop al parohiei.
Icoana Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron a fost dăruită parohiei de Teodor, fiul dnei şi dlui Grădinaru.
Cert este că Parohia "Sfântul Grigorie Teologul" din Olanda este printre puţinele parohii din diaspora ortodoxă română care s-au învrednicit să posede Sfinte moaşte, fapt pentru care enoriaşii şi preotul fondator şi paroh al acesteia, prof. dr. Ioan Dură, sunt bucuroşi şi aduc slavă şi mulţumire Domnului.
Fie, aşadar, ca Sfinţii martiri ai căror Sfinte moaşte le are biserica parohiei "Sf. Grigorie Teologul" să întărească în credinţa creştină ortodoxă pe enoriaşii ei, precum şi pe cei care, în trecere, le vor cinsti în aceasta. Amin!
Duminică, 6 decembrie 2015, Părintele Ioan şi enoriaşii săi au avut marea bucurie de a avea în biserica parohială, spre cinstire, o foarte mică părticică din moaştele Sfântului Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei.
După săvârşirea Acatistului Sf. Ierarh Nicolae, Părintele şi parohienii s-au închinat şi au sărutat, cu multă veneraţie, dar şi cu nespusă bucurie, părticica din sfintele sale moaşte, care aparţine enoriaşei parohiei, dna Patricia Radu.
Aceeași părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae a fost adusă tot de dna Patricia Radu, Duminică 4 decembrie 2016, în biserica parohiei spre închinare.
Părticică din moaștele Sf. Ierarh Nicolae expusă spre venerarea credincioșilor - Duminică 4 dec. 2016 | Icoana Sf. Nicolae decembrie 2016 |
Enoriașii parohiei s-au închinat aceleași particele din moaștele Sf. Ierarh Nicolae și în decembrie 2017,
oferită de aceeași enoriașă posesoare a aceleia.
Însă la prăznuirea Sfântului Ierarh Nicolae în decembrie 2018, parohienii au avut marea bucurie să afle de la
Părintele lor paroh, Ioan, că părticica din moaștele sfântului la care se închină a fost dăruită bisericii lor parohiale,
Sf. Grigorie Teologul, de către dna Patricia Radu.
Icoana Sfântului Nicolae a fost dăruită bisericii de: anonim (nr. 16).
Sfinte Mare ierarhe Nicolae roagă-te Domnului pentru cei ce-ti aducem cinstire.
Decembrie 2018 |
La 1 ianuarie 2019, după Sfânta Liturghie, Părintele Ioan a dăruit bisericii parohiei Sf. Grigorie Teologul din Olanda, spre cinstire, o părticică din moaștele sfinților cuvioși Luca, Ioan și Pimen de pe Valea Hozevei.
Părticica din moaștele sfinților cuvioși a fost dăruită Părintelui Ioan de către fosta stareță a Mănăstirii Ostrov din Călimănești/Vâlcea, maica Mariami Tunza, cu câțiva ani în urmă.
Domnul a binevoit, așadar, ca biserica parohiei să posede sfinte Moaște din Țara Sfântă și anume atât părticele ale sfinților monahi uciși de către perși în 614, în biserica de pe Muntele Măslinilor, cât și ale monahilor nevoitori pe Valea Hozevei.
De remintit că pustiul Hozevei a dat pe sfinții: Gheorghe Hozevitul, Hariton și Ioan Iacob Hozevitul. De asemenea, că în pustiul "de pe valea Hozevei se mai păstrează și astăzi câteva bisericuțe, acolo unde Duminica și la sărbători acești trăitori ai pustiei coborau la Sfânta Liturghie, spre a se împărtăși cu Sfintele Taine." (Interviul "Trăire în cuibul de vulturi al Sfântului Ioan Iacob", în "Ziarul Lumina" din 21 februarie 2013. Interviu realizat de Mariana Borloveanu, luat Părintelui Varsanufie Gherghel, starețul Mănăstirii Pătrunsa, tocmai întors din Țara Sfântă). Și tot în pustiul Hozevei a viețuit și binecunoscutul ucenic al Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, Cuviosul schimonah Ioanichie Pârâială (1908-1992); al cărui mormânt se află lângă biserica Mănăstirii Hozevitu în care se află expuse moaștele sfântului său povățuitor în cele ale viețuirii duhovnicești.
Sfântul Grigorie Teologul a binevoit a fi prezent în Țările de Jos cu o părticică a sfintelor sale moaște în 2019, în chiar biserica parohiei ortodoxe române ce-i poartă numele, de la Schiedam/Rotterdam; ctitorită de Părintele Ioan Dură în 1981, ca prima în țara amintită și mama tuturor parohiilor românești existente în aceasta.
Cum a ajuns parohia să intre în posesia unei părticele din Sfintele moaște ale Sfântului Grigorie Teologul a se vedea, în cele ce urmează, din cele consemnate de dna Dr. Alina Nicolaie, statistician și membru al Consiliului parohial:
"În pelerinajul parohiei noastre în Grecia de Nord din luna mai 2018, ne-am cazat o
noapte în Akontisma în hotelul unui grec, urmaş al unei vrednice comunităţi de greci
strămutaţi din vechea Cezaree, care la revenirea lor în patria mamă au adus cu ei tot
ce aveau mai scump, mai cu seamă racla cu Sfintele Moaşte ale Sfântului Grigorie Teologul,
dar şi tezaurul de cultură a vieţii şi credinţei lor strămoşeşti. Această întâlnire a fost
una cu totul însemnată pentru noi, căci veneam să ne închinăm la însuşi Sfântul nostru
ocrotitor, pe care îl invocăm la fiecare Sfântă Liturghie de aproape 40 de ani.
Doamna Preoteasă ne-a povestit cum Sfântul s-a lăsat descoperit în acest modest loc de ţară,
într-un mod pe cât de smerit, pe atât de minunat, pe vremea când pregătea itinerariul
pelerinjului nostru în patria ei.
Am plecat de acolo cu sufletele pline de emoţie şi bucurie. O icoană veche, reprezentând
familia după trup a Sfântului: părinţii Grigorie şi Nona, copiii Grigorie, Chesarie şi Gorgonia,
toţi având locul lor în calendarul creştin ortodox, ne-a atras atenţia, aşa că am
imortalizat-o într-o poză.
La revenirea în Olanda, trei familii am cerut binecuvântarea Părintelui Ioan să comandăm
pictarea acestei icoane spre a o dărui parohiei noastre. Am încredinţat lucrarea unui pictor
iconar din Braşov, Roxana Maria Băcanu, pictor bisericesc autorizat de Patriarhia Română.
Icoana avea să fie finalizată în martie 2019, perioadă în care mă aflam în România şi
cu scopul de a aduce icoana în siguranţă în Olanda. În acele zile, mai exact în data de 1 aprilie,
Roxana mi-a vorbit despre preotul paroh Pintrijel din Covasna care, impresionat de o
asemenea icoană şi auzind că este destinată unei parohii din diasporă, s-a aprins
de dorinţa de a dărui parohiei noastre părticele din Sfintele Moaşte ale Sfântului Grigorie Teologul.
Vestea a răsunat puternic în sufletul meu, căci îmi aminteam de vocea Părintelui Ioan
în aceşti ani de când locuiesc în Olanda când spunea ce mult şi-a dorit pentru parohia
noastră să avem măcar părticele din Sfintele Moaşte, dar şi cum eforturile sale în
această direcţie au fost zădărnicite. Mai aveam doar două zile până la întoarcerea în Olanda;
cu toţii ştim ce intense sunt aceste zile! Astfel că m-am simţit covârşită de această
conjunctură neaşteptată, care îmi depăşea capacitatea de a lua o hotărâre, dar şi de a
mă organiza logistic pentru o posibilă călătorie în Covasna. L-am contactat de îndată
pe Părintele Ioan în Belgia, cu apăsarea că îi comunic o situaţie greu de dezlegat.
Am primit răspuns prompt (ca de obicei!), în care Părintele Ioan m-a îndrumat cum să
vorbesc cu Părintele Pintrijel, ce este relevant să cunoaştem, pe lânga recomandarea
plină de încredere a Roxanei. Am luat astfel legătura cu Părintele Pintrijel,
care cu multă generozitate s-a arătat disponibil să mă primească în capela Spitalului
de cardiologie din Covasna, unde era preot slujitor, seara la ora 21:00, pe data de 2 aprilie,
dându-mi astfel timp să mă organizez din punct de vedere logistic. Pentru aceasta,
Părintele Pintrijel avea sa dea înca o dovada de generozitate, fiindcă locuia la
10-15 km de capelă şi trebuia să călătorească la o ora neobişnuită pentru o vizită.
Cu siguranţă a fost lucrarea Sfântului nostru să ajung în Covasna, printr-o conjunctură fericită.
Părintele Pintrijel ne-a primit părinteşte în capelă, ne-a binecuvântat şi ne-a facut şi o
rugăciune cu binecuvântări deosebite, ne-a dat daruri de icoane, a pregătit cu multă
evlavie părticele din Sfintele Moaşte în ceară cu medalion de metal, astfel că am
plecat spre Braşov cu sufletul doldora de emoţiile unei întâlniri binefăcătoare.
Următoarea zi m-am întors în Olanda, purtând Sfintele Moaşte şi icoana familiei Sfântului
Grigorie Teologul cu multă evlavie şi fără să înfrunt vreo piedică pe drum.
În scurt timp, acestea au ajuns în biserica noastră din Schiedam, spre bucuria
Părintelui Ioan şi a doamnei Preotese şi a întregii comunităţi."
Alina Nicolaie, Bilthoven, 15 februarie 2021
Icoana Sf. Grigorie Teologul a fost dăruită de Părintele Ioan, ctitorul parohiei, în 1981, iar cea nouă, recent, de enoriași (nr. 26).
Din aprilie 2019, parohia are și icoana Sfântului Grigorie Teologul cu familia sa după trup: părinții Grigorie și Nona cu fii, Grigorie și Chesarie, și fiica Gorgonia. (cf. lista icoanelor pe lemn ale parohiei, nr. 203).
Preot paroh,
Dr. Ioan Dură