Caracteristicile Parohiei
"Sf. Grigorie Teologul"/Ţările de Jos
- de la înfiinţare (25 ian. 1981) şi până în prezent (2023) -

1. Parohia "Sfântul Grigorie Teologul" este cea dintâi parohie ortodoxă română din Olanda înfiinţată de Părintele Ioan Dură. Totodată, Parohia "Sfântul Grigorie Teologul" este şi prima parohie a "Protopopiatului Olandei şi Flandrei", apoi, din 2016, al "Protopopiatului Țărilor de Jos".
2. Prima Sfântă Liturghie a parohiei a fost săvârşită la 25 ianuarie 1981, la Utrecht, într-un locaş al "Bisericii Vechi Catolice". (A se vedea despre celelalte locaşuri de cult unde s-a slujit în parohie, de atunci şi până în prezent, la rubrica "Istoricul înfiinţării Parohiei Sfântul Grigorie Teologul".)
3. La 23 ianuarie 2011, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de existenţă, parohia a primit de la ierarhul său un nou Sfânt Antimis, pe care este săvârşită Sfânta Liturghie până în prezent.
4. Sfintele Slujbe ale parohiei au fost săvârşite de Părintele Ioan, din ianuarie 1981 şi până în prezent (2024), în cinci biserici (veche catolică, protestantă şi trei catolice) din patru oraşe (Utrecht, Haga (Den Haag), Voorburg (vecin cu Haga) şi Schiedam (la 8 km din centrul municipiului Rotterdam). (A se vedea, mai pe larg, rubrica "Istoricul înfiinţării Parohiei Sfântul Grigorie Teologul".)
5. De precizat că la toate cele cinci locașuri de cult, amintite mai sus, în care parohia și-a săvârșit Sfintele Slujbe a trebuit să plătească chirie proprietarilor acestora.
6. Dobândirea unui locaş de slujire pentru parohie a necesitat din partea Părintelui Ioan, mai ales în primii ani de existenţă ai parohiei, iniţierea de contacte personale cu clerici ortodocşi şi cu reprezentanţi ai confesiunilor creştine din Olanda, după care a şi întreprins demersurile necesare. (A se vedea, rubrica "Istoricul Parohiei Sf. Grigorie Teologul".)
7. De la primul an de existenţă al parohiei (1981) şi până în 2023, în fiecare an, Părintele Ioan a săvârşit Slujba Te DEUM-ului la Ziua naţională a României.
8. Tot în fiecare an, de la înființarea parohiei și până în prezent (2023), în biserica parohială au fost cântate Colinde de Crăciun de către enoriași și Părintele Ioan, iar după înființarea școlii parohiei și de către elevii acesteia în cadrul programului organizat de profesorii acestora cu binecuvântarea preotului.
9. Anual, Părintele Ioan a săvârşit Slujba de pomenire a eroilor, pe care i‑a pomenit şi la fiecare Sfântă Liturghie celebrată în biserica parohiei.
10. Parohul parohiei, Părintele Ioan, a săvârşit Slujba Parastasului pentru cei doi eroi români căzuți în cel de Al Doilea Război Mondial și ale căror oseminte se află în cimitirul militar "Rusthof" din Leusden-Amersfoort/Olanda, cu începere din 1995 şi până în 2023, inclusiv. Părintele Ioan fiind primul preot care a săvârșit Slujba Parastasului pentru eroi români înmormântați într-un cimitir din Olanda. (A se vedea, rubrica "Cinstirea şi pomenirea eroilor români din cimitirul de la Leusden-Amersfoort". De asemenea, a se vedea: Pr. Dr. Ioan Dură, Cinstirea și pomenirea celor doi eroi români cazuți pe frontul de luptă din Germania, în timpul celui de al doilea război mondial, ale căror oseminte se află în cimitirul de la Leusden-Amersfoort/Olanda, în "România Eroică". Revistă editată de Asociația Națională Cultul Eroilor "Regina Maria". Nr. 1 (56). Anul XXI, București, 2018. Serie nouă, p. 51-52.; în revista "Cultura Vâlceană", Anul XI, Nr. 147, iulie 2018, p. 13-14; în cartea sa, intitulată "Pr. Dr. Ioan Dură, Preocupări pe tărâmul Istoriei bisericești. Studii-Articole-Consemnări", Editura Magic Print, 2021, p. 29-32.
    La 1 noiembrie 2020 la mormintele celor doi eroi români au fost plantați bulbi ai Lalelei Doamna Maria Brâncoveanu.
11. Părintele Ioan a săvârşit, totodată, Slujba Parastasului, urmare invitaţiei organizatorilor acesteia, şi pentru eroi români căzuţi în primul război mondial şi înmormântaţi în cimitire din Franţa, şi anume, în localităţile: Rethel, Signy-l"Albaye, Hirson, Effry, Maubeauge şi Soultzmatt. (A se vedea, revista "Mărturie ortodoxă", nr. 23, 1997, p. 44-45; nr. 1 (serie nouă), 1998, p. 21-28).
12. De-a lungul anilor, Părintele Ioan a săvârșit Slujba Parastasului pentru enoriașii adormiți în Domnul. (A se vedea lista cu parohienii adormiți în Domnul, la rubrica "In memoriam").
13. În anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, 2018, Părintele Ioan a săvârșit și Slujba de pomenire a eroilor naționali din Primul Război Mondial.
14. Din 1981 și până în 2019 inclusiv, Părintele Ioan a săvârșit Slujba Sfintei Învieri și Sfânta Liturghie pascală în parohie de 42 de ori.
15. De la începutul existenței parohiei, ianuarie 1981, și până în prezent, la Sfânta Liturghie s-a practicat cântarea în comun a credincioșilor, pentru ca aceștia să participe la aceasta și nu doar să asiste.
16. Parohia se evidențiază prin numărul mare al enoriașilor care vin la Sfânta Taină a Mărturisirii (Spovedaniei).
17. Pe perioada anilor 2011-2019, în parohie a fost săvârşită de patru ori Slujba Sfântului Maslu de către ierarhul acesteia, Î. P. S. Iosif, si preotul paroh, şi anume, în 2011, 2013, 2016 şi 2018. Şi aici se cuvine precizat că Părintele Ioan a săvârşit Sfânta Taină a Maslului, în biserica parohiei, doar cu Î. P. S. Mitropolit Iosif sau împreună cu alţi doi preoţi aşa cum rânduiesc sfintele canoane ale Bisericii Ortodoxe. (A se vedea, rubrica "Imagini de la Sfintele Slujbe".)
18. După mutarea în actuala biserică parohială, în iunie 2001, și până în prezent, la Duminica Ortodoxiei, din fiecare an, Părintele Ioan și enoriașii au făcut procesiune cu sfintele icoane în jurul bisericii și apoi s-a citit Sinodiconul redactat la Sinodul din Constantinopol de la 843, prin care a fost restaurată venerarea icoanelor, anatematizați ereticii și cinstiți apărătorii dreptei credințe. (A se vedea rubrica, "Imagini de la Sfintele Slujbe", la "Procesiune cu Sfintele Icoane la Duminica Ortodoxiei".)
19. Unica parohie ortodoxă română din Olanda de la funcţionare, 25 ianuarie 1981, şi până la 1 septembrie 2011, cu excepţia câtorva luni din anii 2002-2004, când a funcţionat şi parohia din Amsterdam-Haarlem, înfiinţată tot de Părintele Ioan Dură.
20. Parohia mamă a tuturor parohiilor ortodoxe române existente în Olanda, toate întemeiate de Părintele Ioan Dură (A se vedea rubrica "Istoricul înfiinţării parohiilor Protopopiatului"). De asemenea, Parohia "Sfântul Grigorie Teologul" este şi mama tuturor parohiilor înfiinţate de Părintele Ioan în Belgia flamandă.
21. Cu începere din toamna anului 2011, Părintele Ioan a întreprins demersuri și a pledat pentru un episcop în Belgia și Olanda. (A se vedea, Pr. Dr. Ioan Dură, Pledoarie pentru un episcop-vicar ortodox al Belgiei și Țărilor de Jos, în www.rostonline.ro, din 20 mai 2017; site-ul parohiei (www.biserica.nl): "Demersuri pentru un episcop" (la colofon) și "Demersuri, pledoarii și propuneri pentru un episcop ortodox român în Belgia și în Țările de Jos" (la text); Lucrarea tipărită în iunie 2018: Pr. Dr. Ioan Dură, Episcop ortodox român pentru Belgia și Țările de Jos. Pledoarii, propuneri și demersuri (septembrie 2015-aprilie 2018), Editura MAGIC PRINT, Onești, 2018, 64 pagini.
22. Ctitorul parohiei, Părintele Ioan, ajutat de câțiva enoriași, s-a nevoit să înființeze un așezământ monahal ortodox românesc în Olanda. Până în prezent, încercările și nevoințele sale n-au găsit întelegerea și sprijinul cuvenit, dar încă nădăjduiește.(A se vedea rubrica, "Demersuri pentru un așezământ monahal ortodox român în Țările de Jos").
23. Tot ca preot paroh al Parohiei "Sf. Grigorie Teologul", în 2013, Părintele Ioan a avut iniţiativa înfiinţării a două parohii ortodoxe române în afara Protopopiatului său, şi anume în Belgia francofonă, mai exact, în Valonia. Mai mult, Părintele Ioan a şi contribuit efectiv la înfiinţarea ambelor parohii din Valonia, şi anume: a) Parohia "Sf. Mc. Ioan Valahul şi Piet Romanul" din Montignies-sur Sambre/Charleroi; b) Parohia "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul" din Warisy-Rendeux, Provicia Luxembourg/Belgia.
24. Ca mamă a parohiilor existente în Protopopiatul Olandei și Belgiei flamande, Parohia Sf. Grigorie Teologul, prin preotul și enoriași ai acesteia, a ajutat, după putință, majoritatea parohiilor nou înființate cu icoane, cărți liturgice, obiecte liturgice și chiar sfinte Vase. (A se vedea, rubrica "Istoricul înființării parohiilor Protopopiatului").
25. Din inițiativa și strădaniile Părintelui Ioan, pentru parohia din Antwerpen a fost deschis număr de cont pentru viitoarea biserică a acesteia, în februarie 2007. Și până la sfârșitul anului 2013, când Părintele Ioan a încetat să mai slujească și la parohia din Antwerpen, pe respectivul număr de cont al acesteia a fost depusă suma de 86.910,38 euro. (A se vedea rubrica, "Donațiile viitoarei biserici parohiale", la "Parohia din Antwerpen/Belgia" de pe site-ul www.biserica.nl)
26. Prin înființarea Protopopiatului Olandei și Belgiei flamande (Flandra) la 10 noiembrie 2001, (decizia nr. 294 a Î. P. S. Iosif), Parohia Sf. Grigorie Teologul a aparținut de acesta până în vara anului 2016. Iar din vara anului 2016 și până în prezent parohia aparține de Protopopiatul Olandei, înființat în acel an.
27. Parohul parohiei, Părintele Ioan, a fost Protopopul Protopopiatului Olandei și Belgiei flamande de la înființarea acestuia la 10 noiembrie 2001, prin decizia nr. 310 din noiembrie 2001 a Arhiepiscopiei de la Paris, și până la desființarea acestuia în 2016. (Despre decizia de înființare a Protopopiatului Olandei și Belgiei flamande și decizia de numire a Părintelui Ioan Dură ca Protopop al acestuia a se vedea, rubrica "Constituirea Protopopiatului și numirea Protopopului").
28. După înființarea "Protopopiatului Olandei", în 2016 (ca urmare a desființării Protopopiatului Olandei și Belgiei flamande/Flandra), Părintele Ioan a fost numit Protopop al Olandei de către Î. P. S. Mitropolit Iosif.
29. De-a lungul timpului, despre existenţa parohiei "Sfântul Grigorie Teologul" s-a scris de mai multe ori în presa olandeză. (A se vedea cele consemnate în revista parohiei, "Mărturie ortodoxă", la rubrica "Ştiri...".) Chiar şi în publicaţia "Fundaţiei de Protecţie urbanistică a oraşului Schiedam" ("Stichting beschermd stadsgezicht Schiedam"), din 2001, intitulată "De la locul cel din afara oraşului (vechi, n. n.) devenit biserică" ("Van buitenplaats tot kerk"), la paginile 26-27 a fost inserată o scurtă istorie a parohiei de la înfiinţarea acesteia şi până la 9 iunie 2001, dată la care parohia "Sf. Grigorie Teologul" şi-a început săvârşirea Sfintelor Slujbe în biserica Fundaţiei respective.
30. Cu începere din 1984, Parohia a fost trecută de Părintele Ioan în "Anuar 1984" ("Jaarboek 1984"), editat, din 1980, de către "Asociaţia ortodocşilor Sf. Nicolae din Myra" ("Vereniging van Orthodoxen H. Nikolaas van Myra"). (A se vedea "Jaarboek 1984", p. 181; revista "Mărturie ortodoxă", nr. 7, 1984, p. 212.) Şi de precizat, totodată, că în "Anuarul" menţionat sunt prezentate toate parohiile ortodoxe din Olanda, aflate sub jurisdicţiile canonice ale Bisericilor ortodoxe. De asemenea, parohia este prezentă, firește, și pe site-ul mitropoliei (www.mitropolia.eu), la parohiile din Olanda.
31. De câţiva ani, parohia a fost semnalată şi pe site-ul Ambasadei României în Regatul Ţărilor de Jos (http://haga.mae.ro - la rubrica "Comunitatea românească. Asociaţii româneşti"). De altfel, Părintele Ioan a semnalat ambasadei trecerea tuturor parohiilor ortodoxe române din Olanda pe site-ul acesteia.
32. Publicaţii nebisericeşti din România au scris, de asemenea, despre parohie şi preotul acesteia.
33. Publicaţia Patriarhiei Române, "Ziarul Lumina", a binevoit să insereze în paginile sale despre parohie articolul semnat de dl. Emanuel Tăvală, întitulat "Ortodoxia românească în Ţara Lalelelor" (A se vedea, "Ziarul Lumina", Sâmbătă 4 iunie 2011.) A fost unica relatare până în aprilie 2018, când "Ziarul Lumina" insera pentru a doua oară un articol consacrat parohiei "Sfântul Grigorie Teologul" din Olanda și ctitorului slujitor al acesteia, Părintele Ioan Dură. (A se vedea, Ioan Bușagă, Ordinul Național "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler pentru preotul Ioan Dură, în "Ziarul Lumina" al Patriarhiei Române, Miercuri, 25 aprilie 2018. Totodată semnalăm că Televiziunea Patriarhiei Române, "Trinitas TV", a difuzat pentru prima oară un reportaj despre aceeași parohie și preotul acesteia, în aprilie și mai 2018. Respectivul reportaj a fost difuzat în cadrul a două emisiuni și anume: 1. Duminică, 22 aprilie 2018: https://trinitas.tv/parintele-protopop-ioan-dura-a-primit-ordinul-national-serviciul-credincios/; 2. Vineri, 11 mai 2018: https://www.trinitas.tv/spiritualitate-si-identitate-romaneasca-la-schiedam/.
34. Sfânta Liturghie săvârşită de Părintele Ioan în biserica actuală a parohiei a fost filmată de două televiziuni din România. Largi secvenţe de la Slujba Învierii săvârşită de Părintele Ioan la biserica parohială din Schiedam, la 4 mai 2002, au fost transmise la televiziunea PRO TV Internaţional şi PRO TV Acasă, Marţi, 7 mai 2002, la orele 11:10" şi 19:30" (ora României). Iar Duminică, 27 septembrie 2015, a filmat o echipă a TVR Internaţional. Din cele filmate de echipa de la TVR Internațional în biserica parohiei și din interviul luat Părintelui Ioan la 27 septembrie 2015 au fost transmise de postul respectiv de televiziune în cadrul emisiunii "Lumea și noi", Duminică 7 iulie 2016. (A se vedea rubrica "Interviuri", subrubrica, "La TVRI, Duminică 27 septembrie 2015".)
35. Parohul parohiei, Părintele Ioan, a fost intervievat de jurnalişti în mai multe rânduri. (Despre interviurile date de Părintele Ioan, ca preot fondator şi paroh al parohiei, a se vedea rubrica "Interviuri".)
36. Ctitorului şi slujitorului Parohiei, Părintele Ioan, i-au fost conferite distincţii bisericeşti şi laice. (A se vedea rubrica, "Distincții bisericești și laice") De precizat că Preotului Protopop Dr. Ioan Dură, Excelența Sa, Domnul Klaus Iohannis, Președintele României, i-a conferit prin decret prezidențial, Nr. 276 din 9 martie 2018, "Ordinul Național "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler". (A se vedea rubrica "Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler".)
37. La 16 ianuarie 2016, binecunoscutul violonist Lucian-Leonard Raiciof, fiu duhovnicesc al Părintelui Ioan, i-a dedicat o piesă muzicală în semn de prețuire la împlinirea a 35 de ani de slujire preoțească în Olanda. Respectiva piesă muzicală a fost interpretată, în premieră, de creatorul acesteia, dl. Raiciof, în cadrul concertului de muzică clasică susținut la 16 ianuarie 2016. (Piesa muzicală dedicată Părintelui Ioan poate fi audiată la rubrica "Manifestări la sărbătorirea a 35 de ani ai existenței parohiei", la: "16 ianuarie 2016. Concert de muzică clasică").
38. Tot la implinirea a 35 de ani de slujire preoțească în Olanda, Părintelui Ioan i s-a pictat portretul în ulei, care i-a și fost dăruit de către creatorul acestuia, pictorul Ștefan Dură.
39. Pe când se afla la studii doctorale la Universitatea din Atena, viitorul preot Ioan Dură a avut bucuria și darul de a cunoaște pe Părintele Paisie Athonitul la Muntele Athos, în 1973, și pe Părintele Justin Popovici la mănăstira Celije din Serbia, în 1976, și de a lua binecuvântare de la cei doi binecunoscuți părinți duhovnici. Ulterior, după cum este cunoscut, ambii părinți, pomeniți mai sus, au fost trecuți în rândul sfinților Bisericii Ortodoxe. Iar pe când urma studii post-doctorale la Universitatea din Louvain/Belgia, de data aceasta căsătorit dar nefiind încă preot, tânărul Ioan a cunoscut pe Părintele duhovnic Sofronie de la Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul din Essex/Anglia, în 1978, și de la care a luat binecuvântare împreună cu soția, Cristina
    Ca preot, Părintele Ioan a avut șansa de a cunoaște personal și a primi binecuvântarea a doi mari duhovnici români, și anume a Părintelui Cleopa, la mănăstirea sa din România, în 1993, și a Părintelui Petronie (Tănase), la Sf. Munte Athos, în 1995. (A se vedea "Mărturii ale Pr. Dr. Ioan Dură despre oameni deosebiți" în cartea: Pr. Dr.Ioan Dură, "Mărturii ale Pr. Dr. Ioan Dură despre oameni deosebiți pe care i-a cunoscut de-a lungul timpului", în "Mărturii peste timp". Editura Magic Print, 2023, p. 9-57.
40. Site propriu (www.biserica.nl), parohia are din februarie 2004. Iar pe site-ul parohiei, la rubricile "Parohiile Protopopiatului" şi "Istoricul înfiinţării parohiilor", s-a scris despre parohie.
41. Enoriaşii parohiei, de la întemeierea acesteia şi până în 2011, erau stabiliţi pe tot cuprinsul teritoriului Olandei. În prezent, (2024), parohia îşi întinde jurisdicţia sa canonică asupra provinciei Zuid Holland. Cert este că românii ortodocşi din Olanda sunt puţini, ca număr, în raport cu cei existenţi în celelalte ţări ale Europei Centrale şi Occidentale şi chiar faţă de Belgia vecină.
42. În rândul parohienilor sunt şi cei trecuţi la Ortodoxie, prin taina Sfântului Botez şi taina Mirungerii, urmare catehizării care le-a fost făcută de Părintele Ioan, însoțită de oferirea unor lucrări despre Biserica Ortodoxă și Ortodoxie, în limbile olandeză și engleză. Printre cei trecuți la Ortodoxie, cei mai mulți sunt, firește, olandezi, dar și câțiva de alte naționalități.
43. Din iunie 2001 şi până în prezent (2024), parohia foloseşte, în exclusivitate, biserica ce a concesionat-o în municipiul Schiedam. De altfel este singura parohie română din Olanda care a reuşit să-şi concesioneze lăcașul de cult. Biserica parohiei este concesionată până în 2031, dar cu posibilitatea reînnoirii concesionării.
44. Iconostasul bisericii. Din martie 2004 biserica parohiei are iconostas, singurul existent la bisericile parohiilor ortodoxe române din Olanda, până în prezent (2024). (A se vedea rubrica "Iconostasul bisericii".)
45. Biserica parohială este împodobită în prezent (2024) cu Iconostas, candelabre, analoage, prapuri, icoane pictate pe lemn, cristelniţă, sfeşnice, vase pentru apă sfinţită, Relicvar mare (sculptat în lemn de stejar), cărţi bisericeşti, veşminte, covoare, etc. (A se vedea rubrica "Împodobirea bisericii parohiale".)
46. Are marele privilegiu parohia de a avea mai multe sfinte Moaşte. (A se vedea rubrica, "Sfinte Moaşte în biserica parohială".); Pr. Dr. Ioan Dură, Sfintele Moaște ale parohiei Sfântul Grigori Teologul din Schiedam/Rotterdam - Țările de Jos, publicat în cartea sa, "Noi file de Istorie eclesiastică și învățătură ortodoxă" (în curs de publicare în 2024). Și mai ales că în 2009, parohia a fost printre foarte puținele din diaspora europeană care avea sfinte moaște ale mucenicilor și mărturisitorilor de la Aiud, precum și icoana cu Sfinții Români Mărturisitori din perioada comunistă. Totodată se cuvine menţionat că biserica parohiei a avut spre cinstire o părticică din moaştele Sfântului Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, în chiar ziua sa de prăznuire a anilor 2015, 2016, 2017 și 2018, oferită de posesoarea acesteia. Iar în decembrie 2018, părticica din moaștele Sfântului Nicolae a fost dăruită bisericii parohiei de posesoarea acesteia, enoriașa Patricia Radu. Iar la 1 ianuarie 2019, Părintele Ioan a dăruit parohiei părticică din moaștele sfinților cuvioși Luca, Ioan și Pimen de pe Valea Hozevei.
    Totodată, de evidențiat că în 2019 parohia a primit în dar o părticică din moaștele Sf. Grigorie Teologul, patronul parohiei. O părticică din sfintele moaște ale sfântului mare mucenic Teodor Tiron, primită în dar la 9 martie 2013.
47. Până în prezent (ianuarie 2024), biserica parohială are 221 icoane pictate pe lemn. (A se vedea rubrica, "Icoane pictate pe lemn dăruite parohiei".). 10 icoane, din cele 221 icoane ale parohiei, au fost dăruite de Părintele Ioan şi dna Preoteasă Christina.
48. Din cele 221 de icoane ale parohiei, în ianuarie 2024, un anumit număr sunt cu sfinți, canonizați recent, mari aparători ai dreptei credințe ortodoxe, ca Sf. Nectarie, Sf. Luca al Crimeii, Sf. Cuv. Iacob Hozevitul de la Neamț, Sf. Iustin Popovici, Sf. Porfirie Kavsokalivitul, Sf. Ioan Maximovici și Sf. Paisie Athonitul.
49. Duminică 12 martie 2017, parohia a primit, în dar, icoana Sfinților Trei Ierarhi cei noi (Sf. Fotie cel Mare, Sf. Grigorie Palama și Sf. Marcu Eugenicul), apărători ai dreptei credințe. Astfel, la 12 martie 2017, parohia era unica din întreaga diasporă a Bisericii Ortodoxe Române care poseda icoana Sfinților Trei Ierarhi cei noi.
50. Posedă 43 de icoane, pictate pe lemn, cu sfinţi străromâni şi români, în ianuarie 2024. Toate cele 43 de icoane cu sfinți străromâni și români sunt expuse pe peretele drept al naosului bisericii parohiale. (A se vedea rubrica, "Icoane pictate pe lemn cu sfinţi străromâni şi români".)
51. Una din cele 43 de icoane cu sfinți străromâni și români este aceea cu "Sfinții Români Mărturisitori din perioada comunistă", după modelul celei pictate la Schitul "Înălțarea Sfintei Cruci" de la Aiud - Râpa Robilor, dăruită de enoriași. (A se vedea, "Icoane pictate pe lemn", nr. 142).
52. Din 10 februarie 2013 are pictată pe lemn, icoana cu sfinţi din primul mileniu de pe teritoriul actual al Ţărilor de Jos. (A se vedea rubrica, "Icoană cu sfinţi ortodocşi din Olanda".) De altfel, este singura icoană, până în prezent (2022), în care sunt pictaţi cei mai mulţi (37) sfinţi ortodocşi ai primului mileniu din Ţările de Jos actuale.
53. Din noiembrie 2018, parohia posedă icoana Maica Domnului de la Schiedam ("Onze Lieve Vrouw van Schiedam"), pictată pe lemn, cu dimensiuni de 50x70 cm., unică în Olanda. (A se vedea rubrica, "Icoana Maicii Domnului de la Schiedam").
    Icoana Maicii Domnului de la Schiedam a apărut în timbre personalizate emise de Poșta de Stat a Țărilor de Jos și a celei a Belgiei, urmare comandei făcute acelora de Părintele Ioan.
    Iar la praznicul Bunei Vestiri a anului 2021, biserica parohiei a intrat în posesia icoanei Sf. Mc. Terentie și Neonila cu cei șapte copii ai lor, ocrotitorii familiei numeroase. (A se vedea rubrica "Ziua familiei numeroase-Instiuire și sărbătorire").
54. Pelerinaje săvârşite de preotul paroh cu enoriaşii săi în Țara Sfântă, Capadocia, Georgia, Grecia de Sud, Sicilia/Italia, Grecia de Nord și Cipru. (A se vedea rubrica "Pelerinaje ale parohiei" și rubrica "Mărturii și impresii ale pelerinilor").
55. Părintele Ioan a fost primul preot ortodox român care, în prezența parohienilor săi pelerini, a săvârșit in românește Sfânta Liturghie in inima Capadociei. (A se vedea rubrica "Pelerinaje", la "Pelerinaj în Capadocia").
56. Dispune parohia şi de două săli (una cu o capacitate de aproximativ 30 de persoane, cealaltă în jur de 15 persoane). Sala mare a fost recent renovată (a se vedea, Sala mare parohială); în 2011 a fost vopsită, reamenajată şi înzestrată cu nou mobilier şi instalaţie de încălzire centrală din fondurile parohiei.
57. Şcoală românească parohială. În sala mică, recent reamenajată şi înzestrată cu mobilier nou, serveşte din toamna anului 2011, cu binecuvântarea Părintelui paroh, ca spaţiu unde se ţin cursuri de Limbă şi literatură română, Istorie şi Geografie a României şi Religie creştină ortodoxă pentru copiii parohiei. În 2011, când a inceput să funcționeze a fost unica Şcoală românească din Olanda. (A se vedea rubrica "Şcoala românească parohială".)
58. Până la funcţionarea Şcolii româneşti, din iniţiativa şi binecuvântarea preotului paroh, în sala mică parohială s-au ţinut cursuri de Cateheză pentru copiii parohiei, la fiecare Sfântă Slujbă săvârşită la biserică.
59. Biblioteca parohială, din sala mică, conţine alese cărţi duhovniceşti, teologice şi istorice, în număr de 671 cărți și publicații înregistrate (dintre care 328 cărți și 343 periodice), la 12 februarie 2017. (A se vedea rubrica "Biblioteca parohială".) Cărţile şi periodicele bibliotecii au fost dăruite de părintele Ioan, precum şi de câţiva enoriaşi, dar şi cumpărate de către parohie din iniţiativa şi cu aprobarea preotului paroh.
    De menționat că biblioteca parohiei datează din 2001, fiind prima bibliotecă parohială ortodoxă din Olanda și unica până în prezent.
60. Muzeul parohiei. Cu începere din ianuarie 2015, Parohia îşi are muzeu, în sala mică parohială. În muzeu sunt expuse veşminte preoţeşti, sfinte vase, sfinte cruci, obiecte bisericeşti şi cărţi liturgice folosite de Părintele Ioan în primii ani de existenţă ai parohiei, precum și exemplare din cărțile scrise de dânsul. (A se vedea, rubrica "Muzeul parohiei".)
61. Troiță în incinta curții parohiale. Din 2018, parohia dispune de o Troiță adusă din România. La slăvitul Praznic al Intrării Domnului în Ierusalim (Florii), Troița a fost sfințită de Părintele Ioan Dură. (A se vedea rubrica, "Troiță în incinta curții Parohiei Sf. Grigorie Teologul din Olanda").
    Troița parohiei de la Schiedam a apărut în timbre personalizate emise de Poșta de Stat a Belgiei, ca urmare comandei făcute de Părintele Ioan aceleia.
62. Din 1982 şi până în 1999, parohia, prin preotul ei paroh, a redactat şi editat propria revistă, "Mărturie ortodoxă", mult apreciată de enoriaşi şi de personalităţi ecleziastice şi laice de pretutindeni. (În revista "Mărturie ortodoxă" a se vedea rubrica "Despre Mărturie ortodoxă" prezentă în numerele acesteia, de la 2 la 23 inclusiv, precum şi rubrica "Revista "Mărturie ortodoxă". A se vedea, de asemenea; a) lucrarea "Mărturie ortodoxă. Revista comunității ortodoxe române din Olanda (1982-1998). Redactor-Editor: Preot Dr. Ioan Dură. Impresii și aprecieri inserate în paginile acesteia". Editura Magic Print, Onești, 2016; b) Dr. Mihai Neagu (Freiburg): Mărturie ortodoxă, în "Buletinul Bibliotecii Române". Studii și documente românești, vol. IV (XXV), Serie nouă, Freiburg i. Br., Germania, 2017, p. 427- 507). Din 1982 şi până în 1999 au apărut 24 de numere ale revistei (23 de numere până în 1998 şi 1 număr în 1998, serie nouă). A fost prima şi unica revistă ortodoxă română publicată în Olanda, până în prezent (2022). Studii și articole ale noastre inserate în revista "Mărturie ortodoxă" au fost publicate în cărțile apărute în 2018, și anume: a) Pr. Dr. Ioan Dură, Dar din "râvna casei Tale", Editura MAGIC PRINT, Onești, 2018, 282 pagini; b) Pr. Dr. Ioan Dură, File de istorie bisericească. Studii și articole de istorie bisericească și mărturii (scrise în anii 1983-1997), Editura MAGIC PRINT, Onești, 2018.
    Revista "Mărturie ortodoxă" a fost și prima publicație în limba română apărută în Olanda și unica până în prezent (2022).
63. Au fost organizate, din inițiativa și cu binecuvântarea Părintelui Ioan, Seri româneşti cu mari artişti români. (Despre Serile româneşti, a se vedea rubrica, "Activităţi organizate de parohie".)
64. Preotul paroh, Părintele Ioan, a organizat şi conferinţe susţinute de personalităţi române şi enoriaşi cu activităţi deosebite în domeniile lor respective. În anii 2015 până în ian. 2023 au fost susținute 62 conferințe în parohie. (A se vedea rubrica "Conferinţe"). pe site-ul parohiei (www.biserica.nl) și pe site-ul Asociației parohiei, "Doamna Maria Brâncoveanu" (www.mariabrancoveanu.com)
65. Expoziții de icoane în sala mare a parohiei, ținute din inițiativa și cu binecuvântarea Părintelui Ioan.
66. Aniversări şi comemorări: "Ziua Culturii române" (15 ianuarie); "Unirea Principatelor Române" (24 ianuarie); "Ziua sărbătoririi Iei" (24 iunie); "Ziua sărbătoririi Drapelului românesc" (26 iunie) și sărbătorirea "Zilei Limbii Române" (31 august); "Ziua Națională" (1 decembrie); (A se vedea rubrica, "Activități organizate de parohie".); Ziua bunicilor instituită, în martie 2017, pentru prima dată în Biserica Ortodoxă Română și sărbătorită la 9 septembrie al fiecărui an. (A se vedea rubrica "Instituirea și sărbătorirea bunicilor"); Ziua Monumentelor deschise din Olanda (biserica parohiei fiind monument istoric). Despre participarea parohiei cu expoziție de icoane în 2016 și cu expoziție de costume naționale românești în 2017, a se vedea rubrica "Sărbătorirea Zilei Monumentelor deschise"; Manifestări la sărbătorirea Centenarului Marii Uniri în 2018. (A se vedea rubrica, "Sărbătorirea Centenarului Marii Uniri").
67. Enoriașii parohiei au putut viziona diapozitive și filme, urmare inițiativei și organizării de către Părintele Ioan. (A se vedea rubrica, "Activități organizate de parohie").
68. Parohia, cu binecuvântarea preotului paroh, a dăruit Biblii şi cărţi de rugăciune, în limba română, la închisori din Olanda. (Despre bibliile dăruite s-a consemnat la rubrica "Activități organizate de parohie". VII. Alte manifestări".)
69. Gesturi simbolice frățești pentru românii minoritari din Harghita și Covasna.
    A. Cu binecuvântarea și implicarea efectivă a Părintelui Ioan, parohia a dăruit românilor din Harghita și Covasna, de Ziua Națională, 1 decembrie 2015, 100 de cărți de rugăciune și 50 drapele tricolore românești.
    Cele 100 de cărți de rugăciune și 50 de drapele tricolore românești au fost trimise asociației Acțiunea "Românii pentru Români", condusă de dl. medic Mihai Târnăveanu.
    Cărțile de rugăciune și drapelele tricolore românești au fost oferite românilor din Harghita și Covasna de dl. dr. Mihai Târnăveanu și dl. prof. Florian Palas, la 1 decembrie 2015, în Casa de Cultură din Târgul Secuiesc.
    Pe pagina sa de facebook, dl. Mihai Târnăveanu a scris în noaptea de 1 spre 2 decembrie 2015:
    "Parohia ortodoxă română Sf. Grigorie Teologul din Olanda, păstorită de Protopopul Dr. Ioan Dură, a dăruit fraților români din Harghita și Covasna, de Ziua Națională, 50 de drapele tricolore românești și 100 de cărți de rugăciune. Mulțumim din suflet fraților români de departe pentru jertfa lor. Hristos să-i aibă în pază și să-i întoarcă în țară, în mijlocul nostru, cu bine!"
    B. Din ințiativa Părintelui paroh, Ioan, enoriașii Parohiei Sf. Grigorie Teologul au dăruit suma de 590 euro pentru cumpărarea a zece costume populare românești pentru tot atâția copii ai corului bisericii "Sf. Gheorghe" din orașul Sf. Gheorghe/Covasna, spre a fi purtate în ziua de Sfintele Paști ale anului 2018.
    Costumele respective au fost confecționate în localitatea Voinești/Covasna, de către doamna Reli Păvălucă.
    Părintele Ioan a depus suma de 590 euro, în ziua de Luni, 18 martie 2018, pe contul Asociației "Calea neamului". Iar Președintele acestei Asociații, domnul medic Mihai Tirnoveanu, ne-a confirmat, cu mulțumiri, primirea banilor, Marți, 19 martie 2018. (A se vedea rubrica, "Sărbătorirea Centenarului Marii Uniri", la "Un gest simbolic frățesc al Preotului și al enoriașilor către Românii "Uitați din inima României" la sărbătorirea Centenarului Marii Uniri".)
    Mărturisire: inițiativa de mai sus a avut-o Părintele Ioan, urmare citirii voluminoasei cărți a domnului Dan Tanasă, Uitați în inima României, tipărită în 2016 (la Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 495 pagini) și prefațată de reputatul istoric și academician Dinu C. Giurescu. Și inițiativa se vrea, așa cum o indică titlul, un gest simbolic frațesc al preotului Ioan și al enoriașilor săi din Țările de Jos către compatrioții lor minoritari din județul Covasna, din inima României.
70. Părintele Ioan, tot ca preot al Parohiei "Sf. Grigorie Teologul", în 2013, a înfiinţat "Asociaţia ortodoxă română a Universităţii catolice din Louvain", ca asbl (societate fără scop lucrativ), fiind şi presedintele acesteia. Şi a fost prima Asociaţie ortodoxă română într‑o Universitate catolică, care a funcționat din 2013 și până la 4 ianuarie 2018, dată la care Asociația a fost lichidată prin actul publicat în "Moniteur Belge". (Asociația a avut site-ul: www.asor-louvain.be.)
71. Asociația Femeilor Ortodoxe Române "Doamna Maria Brâncoveanu" a Parohiei "Sfântul Grigorie Teologul" din Schiedam/Rotterdam, înființată cu binecuvântarea Părintelui Ioan, în iunie 2016.
    Asociația dispune de "Foaie a Asociației Femeilor Ortodoxe Române "Doamna Maria Brâncoveanu" a Parohiei "Sfântul Grigorie Teologul" din Schiedam/Rotterdam"; inserată pe site-ul respectivei asociații începând din 2017. Deja, până în octombrie 2023, au fost inserate 28 numere ale "Foaie a Asociației...".
    Duminică 25 martie 2018, Părintele Ioan a binecuvântat "Laleaua Doamna Maria Brâncoveanu" în prezența diplomaților români, a autorităților municipale olandeze și a enoriașilor. (Despre "Laleua Doamna Maria Brâncoveanu" a scris și presa din România, iar mai multe se pot afla pe site-ul Asociației: www.mariabrancoveanu.com).
    Efigia Doamnei Maria Brâncoveanu și Laleaua "Doamna Maria Brâncoveanu" au apărut în timbre personalizate emise la Poșta de Stat a Țărilor de Jos, ca urmare comandei făcute de Părintele Ioan aceleia.
    De relevat faptul că, până în prezent (2024), Asociația Femeilor ortodoxe române "Doamna Maria Brâncoveanu" este unica asociație de femei românce din Țările de Jos.
72. Instituirea și sărbătorirea Zilei bunicilor la 9 septembrie 2017 de către parohie. Și astfel devine prima parohie a Bisericii Ortodoxe Române de pretutindeni care instituie și consacră sărbătorirea bunicilor. Ediția a doua a sărbătoririi Zilei bunicilor s-a desfășurat la 16 septembrie 2018. (A se vedea, "Parohia ortodoxă română Sf. Grigorie Teologul din Olanda. Prima ediție a zilei bunicilor - 10/09/17") Iar a treia ediție a sărbătoririi Zilei bunicilor s-a desfășurat la 15 septembrie 2019, prilej cu care a fost lansată cartea "Povestiri despre bunici", Editura MAGIC PRINT, Onești, 2019, 175 pagini, editată de Parohie.
    Pentru ca în septembrie 2020 să se desfășoare a patra ediție a sărbătoririi Zilei bunicilor, când a fost lansat volumul II al cărții "Povestiri despre bunici", editat tot de parohie și la aceeași editură, în anul amintit și care numără 169 pagini. Primul volum al cărții "Povestiri despre bunici" (2019, 175 pagini), inserează povestirile a 24 de enoriași și enoriașe, cu toți nepoți și nepoate. Iar cel de al doilea pe cele ale altor 27.
    (A se vedea rubrica, "Instituirea zilei bunicilor", de pe site: www.biserica.nl).
73. Din inițiativa, cu binecuvântarea și cu însăși participarea Părintelui paroh, parohia a acordat, în funcție de posibilități, ajutoare bănești unor enoriași aflați în cazuri sociale foarte dificile. (A se vedea rubrica "Ajutor social, din chete şi din partea parohiei, oferit în 2016".)
74. La iniţiativa Părintelui Ioan, enoriaşi ai parohiei şi cu dânsul au dăruit Parohiei din Malovăţ/Mehedinţi, Luni 16 mai 2016, suma de 500 de euro necesară cumpărării clopotului nou al bisericii acesteia. (A se vedea rubrica "Ajutor social, din chete şi din partea parohiei, oferit în 2016", "Enoriaşi ai parohiei şi Părintele Ioan ...".)
75. Părintele Ioan s-a nevoit, în anii 2012-2015, să înființeze un așezământ monahal român (schit sau mănăstire) în Țările de Jos. (A se vedea rubrica "Demersuri pentru înființarea unui așezământ monahal ortodox român în Țările de Jos").
76. Din cărțile și revistele sale Părintele Ioan a dăruit mai multor biblioteci, si anume: a) Bibliotecii Parohiei Sf. Grigorie Teologul din Olanda. (A se vedea rubrica "Biblioteca parohială"); b) Bibliotecii Ambasadei României în Regatul Țărilor de Jos. (A se vedea rubrica "Cărți dăruite de Părintele Ioan la biblioteci"); c) Bibliotecii Academiei de Teologie ortodoxă din Chișinău/Republica Moldova; (A se vedea rubrica "Cărți dăruite de Părintele Ioan la biblioteci"; d) Bibliotecii Române a Institutului Român din Freiburg im Briesgau/Germania; e) Asociației Doamna Maria Brâncoveanu; f) Bibliotecii Mitropoliei Patriarhiei ecumenice din Bruxelles/Belgia. (A se vedea rubrica "Cărți dăruite de Părintele Ioan la biblioteci").
77. La 25 ianuarie 2006, parohia a sărbătorit un sfert de secol de existenţă.
    Aici puteţi citi un articol despre Hramul parohiei, apărut în "Viaţa Cultelor", nr. 637 din 10 februarie 2006, agenţia de presă "Global Romanian News", ziarul "Lumina", ziarul "Curierul de Vâlcea" şi "Foaia Sfântul Ioan Casian" (buletinul oficial al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale), Nr. 253, din 29 ianuarie - 4 februarie 2006, p. 5 (a se vedea textul inserat în "Foaia Sfântul Ioan Casian" la rubrica "Istoricul înfiinţării Parohiei Sfântul Grigorie Teologul").
    Despre aniversarea a 25 de ani de existenţă ai parohiei, în ianuarie 2006, cotidianul "România liberă" de Sâmbătă, 18 februarie 2006, scria: "Recent am putut citi în cotidianul creştin "Lumina" de la Iaşi, o relatare frumoasă despre marcarea unui sfert de secol de ortodoxie românească în Olanda datorită vocaţiei misionare a părintelui Ioan Dură (la eveniment au participat şi ceilalţi doi fraţi ai săi, Nicolae şi Leon Dură, preoţi şi teologi remarcabili)".
78. Parohia a împlinit 35 de ani de existenţă şi de slujire ortodoxă românească pe teritoriul Regatului Ţărilor de Jos la 25 ianuarie 2016, prilej cu care Ministerul Afacerilor Externe al României, prin ministrul său, domnul Lazăr Comănescu, a conferit "Preotului Dr. Ioan Dură, Protopopul Olandei şi Belgiei flamande, "Diploma de Merit" în semn de înaltă apreciere şi recunoştinţă pentru activitatea pastorală de excepţie pusă în slujba comunităţii româneşti din Regatul Ţărilor de Jos şi a menţinerii identităţii spirituale şi culturale naţionale".
79. Atât la împlinirea a 25 de ani cât şi a 35 de ani de existenţă ai parohiei şi de slujire ortodoxă românească în Regatul Ţărilor de Jos, au fost emise Medalii jubiliare şi Diplome de Merit.
80. Urmare propunerii Părintelui Ioan, doi enoriaşi ai parohiei au fost desemnaţi de către Î. P. S. Iosif ca membrii ai Consiliului consultativ al Asociaţiei Bisericii Ortodoxe din Ţările de Jos, unul în 2011, celălalt în 2014. Consiliul consultativ, înfiinţat în 2011 şi recunoscut oficial de autorităţile statului olandez la 8 martie 2013, are ca preşedinte pe ierarhul Patriarhiei ecumenice, şi anume, pe "Mitropolitul Belgiei şi Exarh al Ţărilor de Jos şi al Luxemburgului", cu sediul la Bruxelles. ​(A se vedea rubrica, "Prezența parohiei în Consiliul Consultativ al Asociației Bisericii Ortodoxe din Țările de Jos").
81. Cartea de impresii a parohiei. Odată cu dobândirea bisericii din Schiedam, în iunie 2001, parohia a dispus de Cartea sa de impresii, în care unii dintre vizitatori şi enoriaşi le-au consemnat în aceasta. Printre cei care şi-au notat impresiile în respectiva Carte, se numără Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Iosif (de 4 ori), ambasadorii Călin Fabian şi Ireny Comaroschi, diplomaţii Isabela Roşca, Gabriel Mareș şi Virgil Ioan Dan (ataşat militar), scriitorii Doru Moţoc, Cornel Constantin Ciomâzgă, Nuțu Roșca, Mihai Neagu și Claudiu Târziu, interpretul Ştefan Hruşcă, fotbaliştii Cristian Chivu şi Bogdan Lobonţ, fraţii părintelui paroh, preoţii profesori universitari, Nicolae şi Leon Dură (membru al Uniunii Scriitorilor din România), profesorii universitari, Zamfira Mihail și Iulian Apachiței, enoriaşi şi vizitatori români şi olandezi. De remarcat că primul care şi-a trecut impresiile în Carte a fost Vasile Dură, fiul cel mare al părintelui, iar al doilea, Ştefan, fiul cel mic al dânsului, pe atunci în vârstă de doisprezece ani. În cartea de impresii a parohiei au consemnat și olandezi care au vizitat biserica. (A se vedea toate cele consemnate în Cartea de impresii a parohiei la rubrica "Impresii despre biserică şi parohie. B. Impresii ale olandezilor".)
82. Un număr de 32 de enoriaşi aveau doctoratul luat la universităţi din Olanda, în mai 2016. (A se vedea rubrica "Conferinţe", şi anume, Conferinţă susţinută de dl. Dr. Andrei Rareş" la 8 mai 2016). În septembrie 2017 a fost publicată, în limba engleză, lucrarea despre cei 32 de enoriași, doctori ai universităților din Olanda. (A se vedea: Romanian Orthodox Parish "Saint Gregory the Theologian", Schiedam, The Netherlands. Parish Members with PhD Titles Awarded by Dutch Universities, Magic Print, Onești, 2017, 40 p.).
83. Enoriașul parohiei, dl. Acad. Prof. univ. Dr. Mihai Netea de la Universitatea din Nijmegen, a primit premiul Spinoza (un premiu Nobel al Olandei) în 2016 și a fost omagiat de către Părintele Ioan și parohieni, Duminică 29 ianuarie 2017, în biserica parohială. (A se vedea, rubrica "Din viaţa parohiei", la: "Omagierea Acad. Prof. univ. Dr. Mihai Netea".
    Academician Prof. univ. Dr. Liviu Mațenco. (A se vedea rubrica "Profiluri de membri ai parohiei").
84. Importanţa parohiei "Sfântul Grigorie Teologul" şi a bisericii ei actuale, de la Schiedam, în viaţa românilor din Olanda este reflectată în rubrica, "Impresii despre biserică şi parohie".
85. Pe durata anului 2018, din inițiativa și binecuvântarea Părintelui paroh, Ioan, s-au desfășurat manifestări pentru SĂRBĂTORIREA CENTENARULUI MARII UNIRI. (A se vedea rubrica, "Sărbătorirea centenarului Marii Uniri").
86. Preotul parohiei locuieşte în Bruxelles/Belgia, în locuință socială, de peste 30 de ani (până în prezent, 2024), timp în care s-a deplasat la biserica parohiei şi la casele enoriaşilor din toate localităţile din Olanda, la solicitarea acestora, nu numai pe soare, ci şi pe ploaie, vânt şi zăpadă. Mai mult, deşi venea în toţi aceşti ani la biserica parohiei de la aproximativ 200 de km., Părintele Ioan nu a lipsit de la nici o sfântă Slujbă programată.
    Parohia nu a dispus, şi nu dispune nici în prezent, de posibilităţi financiare ca să pună la dispoziţia preotului ei paroh o locuinţă în apropierea bisericii parohiale, în Olanda, de aceea a şi locuit Părintele Ioan şi familia sa în Bruxelles; unde doamna preoteasă Christina a fost profesoară (chargée de cours) la un Liceu european din Bruxelles, douăzeci şi cinci de ani, iar părintele, profesor de Religie la şcolile de stat belgiene, cinci ani (1988-1993), apoi și preot slujitor la parohia din Antwerpen (martie 1993-octombrie 2013). Şi astfel părintele şi doamna preoteasă au putut asigura cele necesare familiei lor numeroase, dar şi cele slujirii preoţeşti a Părintelui Ioan în Olanda; în primul rând a cumpărării, din banii familiei, a maşinilor (nouă, din 1981 şi până în 2024) pentru ducerea la Slujbele bisericii şi deplasarea la casele enoriaşilor din toată Olanda. Apoi, tot din banii familiei, părintele Ioan a plătit asigurarea medicală anuală pentru dânsul şi membrii familiei sale, timp de patruzeci şi trei de ani, adică de când slujeşte în Olanda (ianuarie 1981- 2024). În fine, de notat că din partea statului olandez, Parohia "Sfântul Grigorie Teologul" şi preotul ei, nu au primit nici un fel de ajutor, de la înfiinţarea acesteia şi până în prezent (2024).
87. Pe durata anilor de învățământ 1988-1993, Părintele Ioan a fost profesor de Religie ortodoxă la școlile de stat din Belgia. Iar în anul 1988-1989, Părintele Ioan a fost primul și unicul profesor de Religie ortodoxă din învățământul Belgiei.
88. Părintele Ioan, ctitorul şi parohul Parohiei "Sfântul Grigorie Teologul", este singurul preot din diaspora europeană, care are două doctorate luate la Universităţi din Occident (una ortodoxă, Atena, cealaltă catolică, Louvain); familie numeroasă (şase copii); toate parohiile existente în Olanda şi Belgia flamandă fiind înființate de dânsul; cu o intensă activitate cărturărească (cărți, studii şi articole publicate, precum și revista "Mărturie ortodoxă" şi revistă redactată şi editată în anii 1982-1997. A se vedea rubrica "Publicații".)
89. De consemnat că Părintele Ioan a inserat articole ale sale și în publicații ale exilului românesc, ca: "Dorul", Danemarca; "Lumea liberă", New York, SUA; "Origini"/"Romanian Roots", SUA; "Luceafărul Românesc", Canada; "Căminul Românesc", Geneva/Elveția; "Lupta"/Paris/Franța; "Buletinul de informații al Asociației Românilor din Australia", Sydney/Australia; "Buletinul Bibliotecii Române" al Institutului Român din Freiburg/Germania. De altfel, în publicația de la Freiburg, urmare invitației conducerii aceleia, Părintele Ioan a publicat, deja, înainte de 1989, fiind unicul preot al Patriarhiei Române. (A se vedea, vol.VIII (XII), 1980-1981, p. 291-338).
90. Două dintre studiile Părintelui Ioan publicate în revista oficială a Patriarhiei Române, "Biserica Ortodoxă Română", au fost cenzurate; unul publicat în 1988, iar celălalt în 1992! Cele două studii cenzurate la București în revista amintită sunt: a) "Mitropolitul Teodosie al Țării Românești. Nevoința lui Teodosie, ca monah, la Sfântul Munte Athos. Precizări și contribuții biografice" (publicat în revista "Biserica Ortodoxă Română", CVI, 1988, nr. 9-10, p. 118-144; studiu cenzurat prin eliminarea din text și din notele bibliografice a numelui istoricului, exilat politic, Petre Ș. Năsturel de la Paris); b) "Edițiile Bibliei tipărite în România cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române după cel de al doilea război mondial și până în decembrie 1989" (publicat în revista "Biserica Ortodoxă Română", an. CX, 1992, nr. 4-6, p. 66-71; studiu cenzurat prin modificările și adaosurile aduse acestuia de redacția revistei).
    Merită aici precizat că ambele studii cenzurate, amintite mai sus, au fost publicate necenzurate în afara României, și anume, primul în Germania, celălalt în S. U. A. (a se vedea rubrica "Publicații").
    De menţionat că încă un studiu al Părintelui Ioan a fost cenzurat, de data aceasta publicat în revista "Mitropoliei Olteniei" în 1989, şi anume "Proschinitarul lui Ioan Comnen (1701) şi ştirile cuprinse în acesta despre ajutoare româneşti date Sfântului Munte Athos" (A se vedea revista "Mitropolia Olteniei", 1989, nr. 2, p. 48-66.) Și de data aceasta din textul și din bibliografia studiului de mai sus au fost eliminate îndeosebi numele istoricului Petre. Ș. Năsturel din Franța și lucrările sale citate, ca urmare a condamnării sale publice a demolării bisericilor în România. Insă, slavă Domnului, am publicat și necenzurat acest studiu în cartea apărută în 2002. (A se vedea, Ioan Dură, Romanii și Athosul, Editura "Cuget Românesc", 2002, p. 37-70.)
    Prin urmare, în total, au fost cenzurate trei studii ale Părintelui Ioan publicate în revistele Bisericii Ortodoxe Române din România (două înainte de 1990, unul în 1992). (A se vedea, Pr. Dr. Ioan Dură, "Studii ale Părintelui Ioan Dură cenzurate în România (înainte și după 1990)" publicat în cartea: Pr. Dr. Ioan Dură, Pagini de Istorie bisericească, Editura Magic Print, 2020, p. 379-383.)
91. Despre articolele, studiile și cărtile publicate de ctitorul și parohul parohiei, Pr. Dr. Ioan Dură, a se vedea rubrica "Publicații".
92. De relevat faptul că articole, studii și cărți ale Părintelui Ioan Dură sunt consacrate istoriei Bisericii Ortodoxe Române din perioada 1944-1989. Și multe dintre acestea au fost scrise și publicate pentru prima dată, iar unele rămân unicele chiar și în prezent (2024). (A se vedea rubrica, "Publicații" de pe site-ul parohiei: www.biserica.nl)
93. Ctitorul și parohul parohiei Sf. Grigorie Teologul, Părintele Ioan, s-a evidențiat și prin luările sale de atitudine, ca, bunăoară, protestul său, scris și publicat în 1987, împotriva demolării bisericilor în București. (A se vedea textul protestului Părintelui Ioan în revista "Mărturie ortodoxă", An. IX, 1990, nr. 13, p. 72-76; în cartea noastră, "Dar din râvna casei Tale", Editura MAGIC PRINT, Onești, 2018, p. 165-169).
    Însă aș mai menționa aici doar câteva alte luări de atitudine ale Părintelui Ioan, ca: a) trimiterea de scrisori către Senatori și Congresmeni americani cu privire la Transilvania în anii "80; b) necesitatea ridicării Episcopiei Râmnicului la treapta de arhiepiscopie, precum și a vicariatelor ortodoxe române din Vârșeț-fosta Iugoslavie și din Gyula-Ungaria; c) pledoaria pentru sprijinirea candidaturii României în vederea intrării în NATO în 1997, prin scrisori deschise adresate în numele Părintelui Ioan și al comunităților române ortodoxe, întemeiate și păstorite de dânsul în Belgia și Olanda, Prim Miniștrilor ai celor două țări. Cu precizarea că ambii Primi Miniștri ai Belgiei și Olandei au răspuns la scrisorile trimise și au asigurat că vor sprijini candidatura amintită a României. Dar despre acestea și toate luările de atitudine ale Părintelui Ioan, de altfel, a se vedea în cartea noastră, "Dar din râvna casei Tale", la capitolul, "Atitudini", p. 80-163, apărută la Editura MAGIC PRINT, Onești, 2018.
94. Slujitorul parohiei, Părintele Ioan, este singurul preot din diaspora Bisericii Ortodoxe Române care a săvârșit Slujba Aghiazmei Mici în clădirile a trei ambasade, urmare solicitării conducerii acestora.
    Prima ambasadă a fost a României în Regatul Țărilor de Jos, de la Haga, în 1990. A doua ambasadă a fost a României în Germania, de la Bonn, la 25 octombrie 1995. (A se vedea despre săvârșirea Slujbei Sfeștaniei în 1990, în clădirea ambasadei României de la Bonn, în revista "Mărturie ortodoxă", nr. 23, 1997, p. 51). Iar a treia ambasadă a fost a Republicii Moldova, de la Bruxelles, la 10 noiembrie 2010.
95. Printre invitații Majestății Sale Regina Beatrix a Regatului Țărilor de Jos la recepția dată în onoarea Președintelui României dl. Emil Constantinescu și a delegației române în 1998, în Palatul Regal de la Haga, s-a numărat și Părintele Ioan. (A se vedea rubrica "Varia"). Totodată, la 30 aprilie 2013, de Ziua Națională a Țărilor de Jos, Părintele Ioan a adresat o scrisoare Majestății Sale Reginei Beatrix, în numele său și al parohiilor ortodoxe române existente în acestea, la împlinirea a 33 de ani pe tronul țării. Și tot la aceeași dată, de 30 aprilie a anului 2013, Părintele Ioan a adresat o scrisoare și Majestății Sale Regelui Willem-Alexander, cu ocazia urcării pe tronul Regatului Țărilor de Jos. (A se vedea rubrica "Varia").
96. Doamna preoteasă, Christina, cu studii post-universitare în Anglia şi în Olanda, profesoară de profesie şi mamă a şase copii, a fost nelipsită de la biserica parohiei, pe care a slujit-o cu mare abnegaţie şi fără să primească bani de la parohie de la funcţionarea ei şi până astăzi. Doamna preoteasă Christina a fost tot timpul, la toate Sfintele Slujbe ale bisericii, cântăreţul şi citeţul parohiei, chiar şi cu copiii săi mici lângă dânsa. Ani în şir, doamna preoteasă a fost singura din parohie care făcea prescurile pentru Sfânta Liturghie. Apoi, ani de zile, până la mutarea în biserica din Schiedam, în iunie 2001, doamna preoteasă a fost tot singura care ajuta pe Părintele Ioan la curăţirea locaşurilor de cult după săvârşirea Sfintelor Slujbe ale parohiei.
    Pentru dăruirea cu care slujea parohia, prezvitera Christina a primit cele mai înalte distincţii ale Bisericii Ortodoxe Române pentru mireni, şi anume: a) Cruce patriarhală, acordată de Patriarhul Justin Moisescu, de vrednică pomenire, în 1984; b) Cruce mitropolitană, acordată de Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Iosif, în 2011.
    Semnalăm, totodată, că la 8 martie 2013 doamnei preotese Christina i s‑a conferit din partea ambasadorului României în Regatul Ţărilor de Jos, doamna Irina Comaroschi, distincţia "Diploma de excelenţă. Femei remarcabile pentru România.", "în semn de înaltă apreciere a contribuţiei deosebite la dezvoltarea cooperării bilaterale româno-olandeze şi promovării imaginii României în Regatul Ţărilor de Jos".
    De asemenea, doamna Preoteasă Christina a primit din partea parohiei Medalie jubiliară atât la sărbătorirea a 25 de ani (în 2006), cât şi a 35 de ani (în 2016), de existenţă a acesteia, precum şi Diploma de merit la ambele aniversări.
    Presvitera Prof. Christina Dură este autoarea lucrării "File de acatist pentru martirii şi mărturisitori români din perioada comunistă", din 10 iunie 2007, apărută în publicaţii, ca: "Luminătorul", Chişinău, nr.3 (90), 2007, p. 25-29; "Buletin de Informaţii al Asociaţiei Românilor din Australia", Anul 53, 2007, Nr. 4, p. 5-6; "Foaia Sfântul Ioan Casian". Paris. Mitropolia ortodoxă română a Europei occidentale şi meridionale. Nr. 277, 2007, p. 10-11; "Dorul", Danemarca, An. XVI, Nr. 206, iulie-august 2007, p. 25-26; "Meridianul Românesc", Anaheim, SUA, nr. 531 din 13 octombrie 2007 (http://www.meridianul.com/Culte.htm); "Alternativa", Canada, ediţie electronică (www.alternativaonline.ca), Anul V, Nr. 45, iulie 2007; "Origini"/"Romanian Roots", SUA, nr. 6-8, 2007, p. 56-58; "Memoria". Revista gândirii arestate. Bucureşti, Nr. 66-67 (1-2)/2009, p. 4-10. ​Iar, parțial, "File de Acatist" a apărut cu titlul, "Versuri de inspirație creștină de presvitera Christina Dură", în "Albina românească", Anul CLXXIX, septembrie-octombrie 2007, p. 5. Lucrarea prezviterei Christina Dură, din 2007, "File de acatist...", este primul Acatist al martirilor români din închisorile comuniste. (Al doilea Acatist a fost redactat de maicile de la Mănăstirea Diaconești din România). De asemenea, doamna Christina Dură este autorul poemului, "Imn de bucurie adus Doamnei Maria Brâncoveanu", dar și al traducerii acestuia în limba engleză: "Hymn of Joy to Lady Maria Brancoveanu", rostit la ceremonia binecuvântării "Lalelei Doamna Maria Brâncovenu," în fața oficialilor și enoriașilor prezenți, desfășurată la 25 martie 2018. (A se vedea pe site-ul asociației: www.mariabrancoveanu.com).
    Totodată, dna preoteasă Christina Dură, la a IV-a sărbătorire a Zilei bunicilor, din septembrie 2020, a prezentat în premieră lucrarea "Odă Lalelei Doamna Maria Brâncoveanu"; versurile, melodia și interpretrea aparținându-i dnei preotese, iar aranjamentul muzical dlui Leonard Raiciof, concert maestru al Orchestrei Rezidențiale din Haga și enoriaș al parohiei.
    Din inițiativa și la propunerea doamnei preotese Christina și cu binecuvântarea Părintelui Ioan, Asociația parohiei, "Doamna Maria Brâncoveanu", a decis instituirea și sărbătorirea Zilei bunicilor la 9 septembrie a fiecărui an, ziua cinstirii Părinților după Trup ai Domnului. (A se vedea despre prima sărbătorire a Zilei bunicilor în parohie, la 9 septembrie 2017, la rubrica "Instituirea și sărbătorirea zilei bunicilor").
    Doamna presviteră Christina Dură a fost și traducătoare. Mai întâi, dna Chr. Dură a tradus din limba franceză în limba greacă romanul "Dieu à Paris" ("Dumnezeu la Paris") al scriitorului şi preotului ortodox Constantin-Virgil Gheorghiu, publicat la editura franceză, Plon, în 1980. Iar romanul tradus de dna prezviteră Christina a apărut la editura Akritas din Atena, în 1982. (A se vedea, Pr. Dr. Ioan Dură, Mărturii despre traducerea romanului "Dieu à Paris" al lui Constantin-Virgil Gheorghiu în limba greacă și publicarea la Atena în 1982, în "Cultura vâlceană", An. XII, Nr. 156, Aprilie-Mai 2019, p. 8). În limba română avea să fie tradus romanul lui Gheorghiu abia în 2016 și publicat la editura Sophia.
    Apoi, dna Chr. Dură a tradus și din limba română în limba engleză o bună parte din cartea Ieromonahului Ioanichie Bălan, Pateric românesc, publicată de Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1980. Iar traducerile în engleză ale "Patericului românesc", făcute de dna preoteasă, au fost publicate în primele douăsprezece numere ale revistei "Mărturie ortodoxă" (nr. 1/1982 și până la nr. 12/1989, inclusiv).
97. Vasile Dură, fiul cel mare al părintelui Ioan şi enoriaş al parohiei, ca student, a luat atitudine faţă de cele scrise de publicaţia londoneză "The Times" la 17 septembrie 1996 despre aşa zisele "şase milioane" de maghiari din Transilvania şi pretinsele vexaţiuni pricinuite acestora de către români, adresând o scrisoare redacţiei la 18 septembrie a aceluiaşi an. În numele publicaţiei "The Times", dl. David Hopkinson a răspuns d‑lui Vasile Dură la 3 octombrie 1996, scriindu-i printre altele: "I apologise for the fact that we wrongly referred to the number of ethnic Hungarians in Romania as six million. We are carring a correction shortly.". (A se vedea scrisoarea studentului Vasile Dură şi răspunsul dlui David Hopkinson în revista "Mărturie ortodoxă", nr. 21, 1997, p. 53-55; Pr. Dr. Ioan Dură, Dar din "râvna casei Tale", Editura MAGIC PRINT, Onești, 2018, p. 273-275.)
98. Cei cinci fii ai Părintelui Ioan au fost toți copii de Altar, dar au și cântat la strană, alături de mama lor, dna preoteasă, și de sora acestora. Iar în anul de învățământ 1988-1989, primii doi fii ai Părintelui, Vasile și George, au fost singurii elevi la cursurile de Religie ortodoxă predate la școlile de stat din Belgia.
99. Printre fii duhovnicești ai Părintelui Ioan se numără şi dnii Nicolae Crăciun şi Constantin Grădinaru, ambii familişti, şi pe care duhovnicul lor, Părintele Ioan, a găsit de cuviinţă să-i sfătuiască şi să-i îndemne să urmeze cursurile Înstitutului de Teologie ortodoxă al Patriarhiei ecumenice din Belgia, la secţia de limbă olandeză. Ceea ce ambii au şi făcut şi se află în prezent (2022) spre sfârşitul studiilor lor la amintitul Institut.
100. În biserica parohială, la 23 martie 2012, Înalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Iosif a hirotesit în lector şi în ipodiacon pe enoriaşul parohiei şi fiul său duhovnicesc dl. Nicolae Crăciun, la solicitarea şi rugămintea Părintelui paroh, Ioan.
101. Cu începere din 20 octombrie 2018, parohia Sf. Grigorie Teologul are și diacon, hirotonit pe seama acesteia de Î. P. S. Arhiepiscop și Mitropolit Iosif în Catedrala Mitropolitană Sf. Arhangheli din Paris. Părintele diacon Constantin Grădinaru a fost hirotonit la propunerea Părintelui Ioan, parohul și ctitorul Parohiei Sf. Grigorie Teologul, al cărui fiu duhovnicesc este.

Preot Dr. Ioan Dură
ctitorul şi parohul parohiei
Iulie 2023