Activităţi organizate în cadrul parohiei
Aniversări - comemorări, concerte de muzică clasică, seri româneşti,
expoziţii, conferinţe şi alte manifestări

I. Aniversări-Comemorări

2018

Ziua Culturii Române - 15 ianuarie 2018

Și în acest an, 2018, în parohia Sf. Grigorie Teologul a fost sărbătorită Ziua culturii române cu multă bucurie de către enoriași.

În cadrul acestei sărbătoriri, Părintele Ioan le-a vorbit credincioșilor despre Mihai Eminescu, cel care este "expresia integrală a națiunii române", cum scria Nicolae Iorga.

Printre altele, Părintele Ioan le-a amintit enoriașilor și de cinstirea de care se bucură "omul deplin al culturii române", cum îl numea Noica, și din partea unor organisme internaționale, ca "UNESCO" și "NASA", dar și faptul că, în 2009, "Guiness Book of Records" a omologat "Luceafărul", prin cele 98 de strofe ale sale, drept cel mai lung poem de dragoste.

Părintele Ioan a amintit enoriașilor că la împlinirea a 100 de ani de la trecerea în veșnicie a lui Eminescu, anul 1989 a fost declarat de UNESCO, "Anul internațional Eminescu". Totodată că UNESCO a decis ca Eminescu să fie declarat poetul anului 2000.

Cât despre NASA, Părintele Ioan a a amintit că aceasta a numit cu numelui lui Eminescu un crater cu un dimetru de 125 de km. de pe planeta Mercur. Iar în catalogul planetelor mici (Minor Planet Names - alphabetical list), printre cele 233.943 din Univers, care poartă un nume, la poziția 9.495 se află și Planeta Eminescu.

Iată de ce, bună dreptate, se poate afirma că noi, românii, ne-am câștigat dreptul la "nemurire" prin Eminescu!

Sărbătorirea Unirii Principatelor - 2018

Duminică, 21 ianuarie 2018, după săvârșirea Sfintei Liturghii, elevii școlii parohiale au recitat poezii ale câtorva poeți români închinate Unirii de la 1859. Apoi, Părintele Ioan a rostit un cuvânt de incheiere, după care toți cei prezenți au cântat și s-au prins în Hora Unirii.

Apăsați pentru cunoașterea programului.

Sărbătorirea Unirii Principatelor de către Parohia Sf. Grigorie Teologul a fost consemnată de "Revista Comunităților Românești", Nr. 9, 1 ianuarie-17 februarie 2018, a Ministerului Românilor de Pretutindeni, cu expunerea de fotografii de la aceasta. (www.mprp.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/02/Numarul-9-al-Revistei-Comunitatilor-Romanesti-1.pdf)

Sărbătorirea celui de al 37-lea Hram al parohiei
(Sâmbătă, 27 ianuarie 2018)

74 de enoriași, de toate vârstele, au sărbătorit hramul parohiei împreună cu preotul acestora, Părintele Ioan, Sâmbătă 27 ianuarie 2018, în sala închiriată la Hotel Novotel din Schiedam.

Ca și în anii precedenți, sărbătorirea Hramului parohiei s-a desfășurat într-o plăcută ambianță și atmosferă românească și creștinească.

Sărbătorirea zilei universale a iei - 2018

Iia protest cusută în zona Vatra-Dornei în perioada de opresiune 1775-1918 *

Simbolurile cusute pe ie-cămașa românească ne vorbesc despre viața femeilor care au cusut această cămașă.

După anul 1775, Dorna intră sub stăpânire austriacă, împreună cu restul Bucovinei, iar locuitorii din Dorna devin iobagi.

Locuitorilor li se iau drepturile la cârciumărit, pescuit, morărit, li se pun taxe pe fânețe și păduri și sunt obligați să presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitare inițiate de coroana austriacă. De asemenea, trebuie să dea autorităților biruri în natură (găini, lână și lemne).

Feciorii erau recrutați cu sila în armata habsburgică. Erau luați cu arcanul și lăsați la vatră după 5-7 ani. Cine avea norocul să se întoarcă!

Dansul Arcanul se dansează până în zilele noastre. Acum se cheamă Arcanul bătrânesc. În filmul românesc biografic Ciprian Porumbescu (1853-1883) din 1973 este inclusă o scenă în care feciorii din satul Stupca dansează Arcanul înainte de a pleca la oaste.
Este un dans intens și trist.

Locuitorii Dornelor, ca de altfel toți bucovinenii, au încercat să pună capăt opresiunilor.
Pe teritoriul Dornei se desfășoară numeroase conflicte sângeroase care sfârșesc prin însemnate pierderi de vieți omenești.
Dupa 1848 istoria locului pomenește tot mai des despre aceste nemulțumiri. Dornenii se înfățișează la împăratul Franz Joseph al Austriei cu plângerile lor. Mari personalități ale vremii se implică în lupta lor pentru emancipare socială și administrativă. Să menționăm măcar în trecere pe Eudoxiu Hurmuzachi, istoric, om politic și patriot român care și-a petrecut și împărțit viața între Cernăuți si Viena.

Toate aceste opresiuni au durat 143 de ani! Acestea s-au sfârșit de abia in 1918, după înfăptuirea Marii Uniri.

În acestă perioadă bucovinenii nu aveau voie sa arboreze steagul românesc tricolor.
În semn de protest fetele au cusut tricolorul pe cămășă. Simbolurile cusute pe față și pe mâneci ne vorbesc despre viața acestor femei.
Această cămașă s-a cusut și s-a purtat de către fetele necăsătorite, ai căror iubiți erau luați cu arcanul la oaste.

Pe altiță sunt cusuți cai înaripați. Caii sunt simbol masculin, cusuți de obicei numai pe cămășile bărbătești. Pe aripile cailor să fie duse gândurile și dorurile de acasă la cei dragi, luați departe.

Pe mânecă este cusut bradul vieții cu pasărea sufletului.
Bradul este cusut stilizat pe toate cămășile de la munte. Cei ce priveau erau îndemnați să rămână drepți ca bradul, cu rădăcinile în locurile natale și să țintească la cer. Acolo li se întâlneau ochii cu cei de departe.
Pasărea sufletului ținea tovărășie și alina dorul celor rămase acasă.
Demn de menționat este faptul că banda cu bradul vieții și pasărea sufletului este cusută vertical! Aceasta îndemna pe cea care purta cămașa și pe cei care se uitau să păstreze spatele drept și nădejdea în Dumnezeu!
De obicei banda de pe mânecă este cusută transversal în Bucovina ca îndemn spre echilibru și conciliere. Să încercăm să păstrăm toată viața un echilibru între grijile lumești și grija sufletului.

După cum vedem o mulțime de gânduri, de doruri și de semnificații sunt adunate pe iia protest!

O iie protest veche este păstrată în colecțiile Muzeului Smithsonian din Washington DC.
Este demn de menționat cum a fost posibilă recoaserea acestui model după 2015. O dorneancă iubitoare de frumos și de valorile culturale strămoșești a văzut un timbru de la Muzeul Smithsonian cu această iie. A căutat și adunat material timp de 10 ani. După aceasta a început să coase. Întâi i-a spus acestei ii cămașa cu păsări. Pe măsură ce cosea ia, și-a dat seama că de fapt pe altiță sunt cai înnaripați.

Costumul popular se poartă cu mandrie!
Vă mărturisesc că eu am văzut și învățat acest lucru copil fiind. Mergeam Duminica la biserică cu mama și surorile mele și acolo vedeam aceeași oameni, bărbați și femei, îmbrăcați, Duminică de Duminică, în costum popular. Peste săptămână erau îmbrăcați obișnuit dar Duminica erau transfigurați, mândri, în costum popular, frumoși și demni.
Așa am simțit că portul popular face parte din identitatea și istoria neamului meu, a neamului românesc.

Costumul popular conține mesajul strămoșilor noștri și suntem datori să-l transmitem mai departe generațiilor viitoare.
Să ținem minte că atunci când suntem îmbrăcați în costumul național suntem îmbrăcați cu istoria neamului!

Finica Harbuz, enoriașă a parohiei Sf. Grigorie Teologul - Schiedam/Rotterdam

Iia protest - detalii cu broderia

*) Prezentare făcută de dna Finica Harbuz în biserica parohială, de Ziua internațională a Iiei românești, cu binecuvântarea Părintelui paroh, Dr. Ioan Dură, Protopopul Olandei.

Despre sărbătorirea Zilei Internaționale a Iei românești la parohia noastra, Sf. GrigorieTeologul, a se vedea și articolul "Istoria iei surprinsă în cadrul unei conferințe organizată în Olanda", inserat în "Revista Comunităților românești a Ministerului pentru românii de pretutindeni", pe Iulie-August 2018, p. 3.

Sărbătorirea Zilei Limbii române - 2018

2017

Seara sărbătoririi celui de al 36-lea Hram al parohiei
(sâmbătă 21 ianuarie 2017)

Aproximativ 40 de enoriași și 10 copii ai Parohiei Sf. Grigorie Teologul, împreună cu Preotul lor paroh și ctitor al acesteia, Părintele Ioan, au sărbătorit cel de al 36-lea Hram al acesteia în seara Sâmbetei din 21 ianuarie 2017, la "Griekse Taverna Broersvest" din Schiedam.

Atmosfera de bucurie și de familie mai mare a enoriașilor a fost una tipică creștinească și românească.

2016

Ziua Culturii române - 15 ianuarie (2016)

Parohia "Sf. Grigorie Teologul" a sărbătorit Ziua culturii române Sâmbătă 16 ianuarie, la orele 16:00', în biserica parohială. Cu acest prilej au fost recitate poezii eminesciene de către elevi ai şcolii parohiale, în timp ce mai mulţi enoriaşi au citit texte din publicistica lui Eminescu.

Unirea Principatelor române (1859)
sărbătorită de parohieni la 24 ianuarie 2016

Duminică 24 ianuarie 2016, parohienii cu preotul lor au sărbătorit Unirea Principatelor Române de la 1859 cu multă bucurie în suflete.

După un cuvânt introductiv al Părintelui Ioan despre necesitatea sărbătoririi Unirii Principatelor a luat cuvântul dna ambasador al României în Regatul Ţărilor de Jos, Ireny Comaroschi, care a evidenţiat importanţa evenimentului de la 1859 în istoria României şi a românilor.

A urmat, apoi, intonarea imnului "Hora Unirii" în timpul căruia s-au prins în joc cu toţii, cei mai mulţi îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale româneşti.

Festivitatea sărbătoririi Unirii Principatelor s-a încheiat în curtea bisericii cu un pahar de şampanie.

Sărbătorirea drapelului și a zilei universale a iei - 2016

Duminică 26 iunie 2016

Cinstirea Sfinţilor Brâncoveni
Balada Brâncovenilor interpretată la sfârșitul Sfintei Liturghii
(Duminică 21 august 2016)

În semn de cinstire a Sfinților Brâncoveni, la sfârșitul Sfintei Liturghii săvârșită Duminică 21 august 2016, din inițiativa și cu binecuvântarea Părintelui Ioan, dna Dana Alexe, enoriașă, a interpretat cunoscuta "Baladă a Brâncovenilor".

Prin deosebita interpretare datorată dnei Dana, dar și a conținutului textului "Baladei", firește, aceasta s-a bucurat de un succes cu totul aparte în rândul enoriașilor prezenți.

"Balada Brâncovenilor" este o poezie populară, pe care Vasile Alexandri a inclus-o în volumul său, "Poezii populare ale românilor", tipărită în 1866.

Proiecţia filmului
"Maria, Doamnă a toată Ungrovlahia"
(Duminică 21 august 2016, orele 14:00')

Cu binecuvântarea Părintelui Ioan, Asociaţia parohiei, "Doamna Maria Brâncoveanu", a organizat Duminică 21 august, orele 14:00', în biserica parohială, proiecţia filmului "Maria, Doamnă a toată Ungrovlahia".

Manifestări la sărbătorirea a 35 de ani ai parohiei
(ianuarie - iunie 2016)

(A se vedea rubrica cu titlul de mai sus)

Sărbătorirea Zilei Limbii Române
(31 august 2016)

Începând cu 2013, ziua de 31 august a fost declarată ZIUA LIMBII ROMÂNE în România. (Ce-i drept după ce în Republica Moldova ziua de 31 august este sărbătoarea națională a limbii române din 1990!).

Parohia a cinstit ZIUA LIMBII ROMÂNE la 31 august 2016, în biserică, după săvârșirea Sfintei Liturghii, în cadrul manifestărilor organizate de elevii școlii parohiale sub îndrumarea profesorilor acestora. (Despre școala parohială și manifestările organizate de către elevii acesteia, a se vedea rubrica "Școala românească parohială").

2015

Sărbătorirea Hramului și a celor 34 ani de existenţă ai parohiei
(24 ianuarie 2015)

Hramul parohiei și cei 34 ani de existență ai acesteia au fost sărbătoriți de către enoriași, cu multă bucurie și voie bună, într-o sală închiriată în apropierea bisericii parohiale, Sâmbătă 24 ianuarie 2015, cu începere de la orele 14:00' și până seara târziu.

La sărbătorirea celor două evenimente din viața parohiei au participat aproximativ cincizeci de enoriași, care au servit mâncăruri ale bucătăriei tradiționale românești, au ascultat muzică românească și au dansat Horele de pe plaiurile țării lor natale.

O deosebită contribuție la buna reușită a sărbătoririi au adus-o enoriașii, Florin-Vasile Sabo și Constantin Grădinaru.

Mihai Eminescu comemorat de parohieni
(25 ianuarie 2015)

Enoriașii au comemorat pe "omul deplin al culturii române" și "poetul nepereche" al suflării românești, Mihai Eminescu, după Slujba Hramului, Duminică 25 ianuarie 2015.

Cu binecuvântarea părintelui Ioan, doamna Ramona Popa, membru al Consiliului parohial, a vorbit despre "Eminescu în Olanda", după care elevi ai Școlii românești parohiale (David, Justin și Ștefan) au recitat poeziile: "Scrisoarea a III-a". Fragment; "Ce te legeni codrule" și "Luceafărul". Iar, în final, cei prezenți au cântat, cu mult suflet, poeziile eminesciene, "Seara pe deal" și "Pe lângă plopii fără soț".

La evenimentul comemorării marelui poet au fost prezenți și membri ai corpului diplomatic al ambasadei României de la Haga.

Sărbătorirea Unirii Principatelor Române
(25 ianuarie 2015)

în ziua de Duminică, 25 ianuarie 2015, enoriașii au comemorat Unirea Principatelor Române de la 1859.

După un cuvânt introductiv al Părintelui Ioan despre evenimentul comemorat, doamna Cristina Pavel, enoriașă, a vorbit despre "Unirea românilor, mai mult decât un act istoric". Și cele prezentate de doamna Cristina Pavel s‑au bucurat de aprecierea unanimă a celor prezenți.

La eveniment au participat numeroși enoriași, precum și membri ai corpului diplomatic al ambasadei României în Regatul Țărilor de Jos.

Ca și în anii precedenți, sărbătorirea Unirii Principatelor Române s-a terminat prin cântarea și jucarea "Horii Unirii" de către cei prezenți, îmbrăcați, în număr mare, în frumosul port național.

Aniversarea a 135 de ani de relaţii diplomatice între România și Regatul Țărilor de Jos în biserica parohială
(19 aprilie 2015)

Pentru marcarea a 135 de ani de relații diplomatice între România și Țările de jos, Părintele Ioan a săvârșit Slujba Te Deum-ului, Duminică, 19 aprilie 2015, în biserica parohială.

La oficierea Te Deum-ului au fost prezenți doamna Ireny Comaroschi, ambasador al României în Regatul Țărilor de Jos, membri ai corpului diplomatic ai ambasadei române de la Haga, domnul C. H. J. Lamers, primarul municipiului Schiedam - unde-și are sediul parohia - conducerea Fundației Monumentelor Istorice din localitate (biserica parohială fiind monument istoric), precum, firește, și parohieni.

După oficierea Te Deum-ului, Părintele Ioan a rostit o alocuțiune despre evenimentul aniversat.

Doamna ambasador, Ireny Comaroschi, i-a înmânat Părintelui Ioan Diploma de Merit, care i-a fost conferită de domnul Angel Tîlvăr, Ministru delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare.

(A se vedea fotografiile de la Slujba Te Deum-ului la rubrica "Imagini de la Sfintele Slujbe").

Sărbătorirea drapelului și a zilei universale a iei - 2015

Duminică 28 iunie 2015

Manifestări de Ziua Naţională - 2015

Imagini de la manifestările Zilei Naţionale - 2015, a se vedea la rubricile: "Imagini de la sfintele Slujbe" şi "Imagini din viața parohiei".

2014

Aniversarea "Zilei culturii române" și a "Unirii Principatelor Române"
26 ianuarie 2014

La cel de al 33-lea hram al parohiei, în 2014, după sfânta Slujbă, părintele paroh și enoriașii au sărbătorit și "Ziua culturii române" și "Unirea Principatelor Române".

Prin Legea nr. 238 din 2010, "Ziua culturii române" a fost stabilită să fie sărbătorită la 15 ianuarie, ziua nașterii poetului național Mihail Eminescu, de la care se împlinesc 164 de ani.

Părintele Ioan a vorbit enoriașilor despre importanța sărbătoririi "Zilei culturii române" și a omagiat memoria marelui român, "fără pereche", Eminescu. După care, dna Dana Alexe, enoriașă a parohiei a interpretat melodii cu textele unor poeme eminesciene binecunoscute.

în continuare, părintele Ioan a amintit de "Unirea Principatelor Române" de la 1859, de jertfele celor ce au înfăptuit-o, precum și de ceea ce a reprezentat aceasta pentru a se putea ajunge la România din 1918. Apoi, toți cei prezenți au intonat "Hora Unirii".


II. Concerte de muzică clasică

Concert de muzică clasică - 16 ianuarie 2016

Sâmbătă 16 ianuarie, orele 14:00', enoriaşii, în număr mare, au fost prezenţi la Concertul de muzică clasică susţinut de dl Lucian-Leonard Raiciof, la vioară, şi dna Anamaria Ştefan-Raiciof, la pian.

  • V.Filip - Suita românească pentru vioară solo
  • G.Enescu - Balada
  • C.Dimitrescu - Dans țărănesc
  • S.Albu - Melodie
  • N.Fieraru - Melodii populare românești
  • Două romanțe românești

     --- P A U Z Ă ---

  • B.Bartok - Dansuri populare românești
  • P. Constantinescu - Sonatina pentru vioară și pian
  • N.Fieraru - Melodii populare românești
  • C. Porumbescu - Balada
  • G. Enescu - Rapsodia română nr.1

Concertul a fost organizat din iniţiativa Părintelui Ioan, la care cei doi artişti au aderat cu multă bunăvoinţă şi promptitudine.

Concert de muzică clasică
(22 iunie 2013)

Doi muzicieni români din Olanda, și anume, binecunoscutul violonist Lucian-Leonard Raiciof și pianista Anamaria Ștefan au susținut un concert de muzică clasică, Sâmbătă, 22 iunie 2013, în biserica parohiei.
Au fost interpretate piese ale unor renumiți compozitori, ca W. A. Mozart, Ch. W. Gluck, S. Rachmaninov, George Enescu, C. Porumbescu și alții.

Melomanii parohiei au trăit momente muzicale de neuitat.

Concert de muzică clasică la biserica din Schiedam susţinut de
cvartetul "Residentie Strijkkwartet"
(13 iunie 2011)

Luni, 13 iunie, orele 15:00', în biserica parohială din Schiedam a avut loc un concert de muzică clasică susținut de cvartetul "Residentie Strijkkwartet" compus din:

Vioara ILucian-Leonard Raiciof
Vioara a II-aYuki Hayakashi
ViolăMikhail Zemtsov
VioloncelRoger Regter

în program lucrări ale compozitorilor: J. Haydn, W.A. Mozart, A. Dvorak, B. Bartok.

Părintele Ioan cu
membrii cvartetului

Concert de muzică clasică
(2 mai 2008)

în seara sărbătorii Izvorul Tămăduirii, din 2 mai 2008, în biserica parohială din Schiedam, a concertat cvartetul de coarde format din: dl. Lucian-Leonard Raiciof - vioară; dl. Alexandru Lăscae - vioară; dna Elena Lăscae-Andriescu - violă; dna Agnes Jas - violoncel.

Programul concertului a cuprins piese din repertoriul compozitorilor: J. Hayden, Glazunov, Mozart, Puccini și Bartok.

Părintele cu membrii cvartetului După concert,
în curtea bisericii

Concert de muzică clasică
(14 mai 2000)

Orchestra olandeză "Arion-Ensemble", dirijată de compatriotul nostru, Alexandru Lăscae, a susținut un concert de muzică clasică în biserica "Christus Verrezen" din Voorburg.

Orchestra a interpretat, cu multă măestrie, "Anotimpurile" de Vivaldi.

Solista a fost Theodora Geraets.

Concertul, organizat de parohie, s-a bucurat de aprecierea unanimă a spectatorilor, mulți prezenți, dintre care și enoriași ai acesteia.

Concert de muzică clasică
(9 februarie 1997)

"Duminică, 9 februarie 1997, după oficierea serviciului religios, s-a ținut un concert de muzică clasică, prezentat de "Orchestra de Cameră din Brabant" ("Brabants Kamer Orkest"). Dirijorul acestei binecunoscute "orchestre" olandeze este compatriotul nostru, dl. Alexandru Lăscae, mult apreciat în Olanda - ca și în România, de altfel -.

A fost pentru a doua oară când dl. Lăscae a răspuns, cu amabilitate, rugăminții noastre de-a concerta pentru strângerea de bani pentru viitoarea biserică a Comunității ortodoxe române din Olanda. Și, de la concertul din 9 februarie, a. c., s-a strâns suma de 1.745 de guldeni." ( A se vedea "Acțiuni întreprinse în vederea strângerii de bani pentru viitoarea biserică", în revista "Mărturie ortodoxă", nr. 23. 1997, p. 52).

Despre concertul de muzică clasică din 9 februarie 1997 s-a scris și în publicația de limbă olandeză "Roemenie Bulletin", december 1996, p. 30.

Concert de muzică clasică
(24 iunie 1984)

Din inițiativa și la rugămintea Părintelui Ioan, binecunoscutul violonist, dl. Alexandru Lăscae împreună cu dna Agnes Jas, la violocel și dl. Peter Visser, la pian, au susținut un concert de muzică clasică la 24 iunie 1984, în "Haagse kunstkring" din Haga (strada Dennweg 64).

Printre lucrările interpretate s-au numărat și dansurile românești ale compozitorului Bartok: Jocul cu bâta, Brâul, Pe loc, Buciumeana, Poarta românească și Mărunțel.

Banii strânși din vânzarea biletelor de intrare la concert au fost depuși de casierul parohiei pe numărul de cont al viitoarei biserici. (A se vedea revista "Mărturie ortodoxă", nr.7, 1984, p. 212-213).

Despre violonistul și dirijorul Alexandru Lăscae, a se vedea: Pr. Dr. Ioan Dură, Profiluri ale membrilor comunității noastre - Alexandru Lăscae, în revista "Mărturie ortodoxă", nr. 7, 1984, p. 227-232.


III. Seri românești

Seară românească la Voorburg
(18 februarie 2012)

Parohia ortodoxă română "Sf. Grigorie Teologul" din Olanda a organizat sâmbătă, 18 februarie 2012, ora 16:00', cu prilejul Lăsatului sec de carne o seară românească în Rooms Katholieke Kerk "De Verrezen Christus" din Voorburg, Fonteynenburghlaan 36 cu participarea binecunoscuților artiști

Gabriel Bărbălăucontrabas
Mihai Turcituvioară
Vasile Lucațambal
 
Dana Crișavocal
Pier Bishchitară

Seara de Lăsatul secului de carne la Voorburg
(Duminică 7 februarie 2010)

Parohia ortodoxă română „Sf. Grigorie Teologul” din Olanda a organizat o seară românească Duminică 7 februarie, orele 14:00', cu prilejul Lăsatului sec de carne, în Rooms Katholieke Kerk „De Verrezen Christus” din Voorburg, Fonteynenburghlaan 36.

Binecunoscuții artiști din Maramureș, Sorin Tănase, Ioachim Fat, Grigore Chira și Ioan Pop au susținut un program muzical de petrecere (muzică populară și de dans), muzică tradițională moroșenească și divertisment.

Seară de muzică tradiţională românească și balcanică
(21 februarie 2009)

Cu prilejul Lăsatului sec de carne, Sâmbătă 21 februarie 2009, în Voorburg (Fonteynenburghlaan 36), parohia a organizat o Seară de muzică tradițională românească și balcanică cu ansamblul Giani Lincan, alcătuit din apreciați mânuitori ai instrumentelor muzicale.

Seară românească organizată de parohia din Schiedam cu
Tamara Buciuceanu-Botez, Stela Popescu, Alexandru Arșinel și Eugen Cristea
(23 octombrie 2009)

Consiliul parohial al Parohiei „Sfântul Grigorie Teologul” din Schiedam a organizat, cu sprijinul Ambasadei României la Haga, o seară românească, la 23 octombrie 2009, ora 17:00, în biserica romano-catolică „De Verrezen Christus” din VOORBURG, Fonteynenburghlaan 36.

în cadrul serii a fost prezentat spectacolul „Caviar, vodkă și bye-bye” de George Astalos, în regia lui Dan Puican și cu participarea renumiților actori:

TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ
STELA POPESCU
ALEXANDRU ARȘINEL
EUGEN CRISTEA

Potrivit mărturisirilor unanime, programul a fost unul de excepție, care a înveselit pe cei prezenți.

Seară românească cu Tudor Gheorghe, organizată de parohie
(11 mai 2003)

La 11 mai 2003, în sala "De Verezen Christus", din Voorburg, parohia din Schiedam a organizat o seară cu maestrul Tudor Gheorghe.

Menestrelul poeziei românești, Tudor Gheorghe, a reușit să aducă muzica românească și versul românesc mai aproape și de sufletul românilor din Olanda.

Cu prezența sa inconfundabilă, maestrul Tudor Gheorghe a impresionat audiența din sala plină atât prin vastul său repertoriu cât și prin maniera sa interpretativă originală, în care muzica, versurile și tradiția s-au împletit armonios într-un spectacol deosebit.

Tudor Gheorghe a recitat și a cântat, acompaniat de propria-i chitară sau cobză, versuri ale poeților Radu Gyr, George Topârceanu, Vasile Voiculescu, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu și alții, sau scrise de el însuși. Și, firește, succesul maestrului, dar și bucuria și mulțumirea auditorilor, a fost pe măsură.

Tudor Gheorghe în timpul
spectacolului - 11 mai 2003

Seară românească organizată de parohie cu Florin Piersic
(3 decembrie 2000)

în sala din Voorburg, care a găzduit multe manifestări ale parohiei, a fost organizată și seara cu binecunoscutul și îndrăgitul actor al românilor, Florin Piersic, în ziua de 3 decembrie 2000.

Pe parcursul a mai bine de două ore, maestrul Florin Piersic a încântat publicul prezent cu depănarea amintirilor sale din perioada studenției, în clasa profesoarei Maria Sadova, a debutului său în "Apus de soare" alături de George Calboreanu sau a turnării filmelor "Haiducii lui Șapte cai" și "Drumul oaselor", povestite toate cu umorul său caracteristic.

Din primele clipe ale spectacolului Florin Piersic a știut să emoționeze pe cei prezenți cu recitarea versurilor lui Eminescu, "Ce-ți doresc eu ție dulce Românie", pentru ca spre final să-și poarte spectatorii cu gândurile alături de părinții lor din țară, recitând, cu multă sensibilitate, "Rugă pentru părinți".

Părintele Ioan și
Florin Piersic și
tenorul Florin Folea
Florin Piersic în timpul
programului - 3 dec. 2000

Seară românească organizată de parohie cu Laurenţiu Cazan
(13 noiembrie 1999)

Cu Laurențiu Cazan, Parohia "Sfântul Grigorie Teologul" a organizat o seară românească la 13 noiembrie 1999, în sala din Voorburg, Fonteynenburghlaan 36.

Laurențiu Cazan a cântat, acompaniindu-se cu chitara, muzică ușoară din repertoriul românesc și internațional, îmbiindu-i pe cei prezenți să fredoneze împreună cu el melodiile cântate. Și publicul a și făcut-o cu mult entuziasm, dovedind cunoașterea multora din șlagărele cântate de Laurențiu Cazan.

Părintele Ioan cu
dl. Laurențiu Cazan

Seară de muzică populară românească
(18 mai 1997)

"Sâmbătă, 18 mai, la orele 17:30 ', în sala parohiei anglicane din Haga, a avut loc o seară de muzică populară românească.

Cei prezenți (englezi, americani, olandezi și români), în număr mare, au apreciat muzica populară românească a grupului condus de reputatul maestru, dl. Grigore Șerban, care, deși la o vârstă înaintată, a răspuns afirmativ, și de data aceasta, rugăminții noastre de a fi prezent. Totodată, după concert, participanții s-au bucurat și au apreciat și bucatele și vinurile românești aduse de vrednicii enoriași ai parohiei noastre, "Sfântul Grigorie Teologul".

De la seara românească s-a adunat pentru viitoarea biserică, suma de 3.000 de guldeni, din care 1.000 oferiți de dna Alice Clejan-Carter și dl. Thomas Carter (fost ambasador al Canadei în Olanda), care ne-au acordat tot sprijinul pentru buna reușită a acesteia." (A se vedea revista "Mărturie ortodoxă", nr. 23, 1997, p. 52-53).

Despre violonistul Grigore Șerban, a se vedea: Redacția, Profiluri ale membrilor comunității noastre - Grigore Șerban, în revista "Mărturie ortodoxă", nr. 4, 1983, p. 170-174.

Părintele Ioan și
dl. Grigore Șerban

Seară românească de muzică populară
(29 ianuarie 1989)

"Duminică 29 ianuarie 1989, la 'Partycentrum Poeldijk' s-a desfășurat o reușită seară românească, organizată de dna Silvia Vogel și ajutată de doamnele din Comitetul parohial. Au participat aproximativ optzeci de persoane.

Pe lângă binecunoscutele specialități ale bucătăriei românești, cei prezenți la seara românească au putut audia muzică populară românească executată de maestru Grigore Serban și orchestra sa." (Revista "Mărturie ortodoxă", nr. 12, 1989, p. 142-143).

Seară de dansuri populare românești
(15 septembrie 1986)

Ansamblul folcloric mixt olandez, "Akalay", din Rotterdam a executat un program de dansuri populare românești la parohia noastră în seara zilei de 15 septembrie 1986, care s-a bucurat de aprecierile enoriașilor.

Respectivul ansamblu a fost adus la parohie prin bunăvoința dlui Silviu Ciuciumiș, fost instructor al aceluia. (Revista "Mărturie ortodoxă", nr. 9, 1986, p. 251-252).

Seară cu cântăreaţa Ana Pop Corondan
(în sala parohiei - toamna anului 1984)

în câteva duminici din toamna anului 1984, parohia a avut bucuria de a primi ca oaspete pe renumita cântăreață de muzică populară românească Ana Pop Corondan din Cluj-Napoca. Și, de fiecare dată, în sala parohială, după terminarea Sfintei Slujbe, dna Ana Pop Corondan a interpretat cântece din bogatul său repertoriu, acompaniată la acordeon de dl. Nicolae Brânzei, enoriaș al parohiei.

Printre melodiile interpretate de dna Ana Pop Corondan s-au numărat și cunoscutele sale șlagăre, "M-am suit în Dealu Clujului" și "Neghinuța neagră".

Interpretă a cântecului popular ardelenesc, prin excelență, Ana Pop Corondan a trecut la cele veșnice la vârsta de 82 de ani la 30 iulie 2008. Dumnezeu să o ierte!

(A se vedea fotografia Anei Pop Corondan în timp ce cînta în sala parohiei, în revista "Mărturie ortodoxă" , nr. 7, 1984, p. 215).

Seară românească a parohiei
(9 decembrie 1984)

Duminică 9 decembrie 1984, în sala parohială, Părintele Ioan și comitetul parohiei au organizat o seară românească de Sfântul Nicolae.

Parohienii prezenți au petrecut într-o atmosferă creștină românească, în ambianța colindelor și a muzicii religioase populare, dar și a nelipsitei tombole. Iar banii strânși au fost depuși de casierul parohiei pe numărul de cont al viitoarei biserici a parohiei. (A se vedea revista "Mărturie ortodoxă", nr. 7, 1984, p. 214-215).


IV. Concerte de colinde

Colinde de Crăciun cântate în biserica parohiei, Duminică 17 decembrie 2017

Din inițiativa și cu binecuvântarea Parintelui Ioan, un grup de nouă enoriași au cântat după Sf. Liturghie, Duminica 17 decembrie 2017, în biserica parohiei, mai multe colinde de Craciun. Grupul de colindători a fost condus cu multă pricepere de către dna Dana-Cornelia Alexe, care a și ales repertoriul colindelor cântate.
Colindele, cântate cu multă dăruire de către grup, au produs o mare bucurie enoriașilor prezenți în număr mare.

Colindele cântate în biserica parohiei la Nașterea Domnului - 25 decembrie 2016

La slăvitul praznic al Nașterii Domnului, Duminică 25 Decembrie 2016, după Sfânta Slujbă, în biserica parohiei, s-a ținut un mic concert de colinde.
Acest concert a fost organizat cu binecuvântarea Părintelui Ioan de către enoriașa dna Dana-Cornelia Alexe, care a fost și dirijoarea parohienelor coriste. În cadrul respectivului concert au fost cântate patru minunate colinde. După care cu toții, cei prezenți în biserică, au cântat colindele "Steaua sus răsare" și "Moș Crăciun".

Concert de colinde în biserica parohiei
Duminică 13 decembrie 2015

Cu binecuvântarea Părintelui Ioan, cântăreaţa Dana-Cornelia Alexe a susţinut Concert de colinde în biserica parohiei, Duminică 13 decembrie, după Sfânta Liturghie.
Doamna Dana-Cornelia Alexe a încântat pe toţi cei prezenţi, numeroşi, atât prin calităţile vocii sale cât şi prin repertoriul variat al colindelor.

Moș Crăciun a sosit și în 2014 în biserica parohiei


secvențe filmate

Colinde de Crăciun la biserica parohiei
(8 decembrie 2012)

Grupul psaltic misionar "Evloghia" al Patriarhiei Române, alcătuit din șapte psalți, a cântat Colinde de Crăciun în biserica Parohiei "Sf. Grigorie Teologul" din Schiedam/Olanda, Sâmbătă, 8 Decembrie 2012, orele 15:00'.

Concert de colinde cu Ștefan Hrușcă
(1 decembrie 2003)

De chiar ziua națională a României, parohia a organizat un concert de colinde cu Ștefan Hrușcă, "colindătorul" mult apreciat de românii de pretutindeni.

Concertul a fost ținut în biserica Sint Martinuskerk din Schiedam. Ștefan Hrușcă, acompaniat de chitara sa acustică, a cântat colinde românești cu vocea sa inconfundabilă.

Captivați, cei prezenți au început, timid la început și din ce în ce mai îndrăzneț și mai numeroși, să cânte colindele împreună cu artistul. Pentru ca să se ajungă, în fine, ca toți cei din biserică să cânte minunata colindă "O ce veste minunată".

Colindele, aceste nestemate frumuseți ale folclorului religios ortodox românesc, au bucurat sufletelor românilor din Olanda prezenți la concert. Iar unii dintre spectatori aveau să-și prelungească bucuria din timpul concertului și în casele lor, în zilele de Crăciun, prin ascultarea CD-urilor cu colindele lui Ștefan Hrușcă, cumpărate atunci cu autograful acestuia.


V. Expoziţii

Expoziţie de icoane în sala parohiei - Duminică 17 mai 2015

Duminică, 17 mai 2015, după Sfânta Slujbă, la orele 13:30' - 16:30', în sala mare a parohiei au fost expuse icoane pictate pe lemn, având ca temă "Fresce din Bucovina", pe fondul albastrului de Voroneț.

Icoanele expuse au fost toate pictate de către dna Maria Rotariu, binecunoscută iconografă bucovineancă, stabilită în Olanda, care a și vorbit enoriașilor vizitatori despre acestea.

Expoziţie de icoane românești la Rotterdam - participare a parohiei
(18 decembrie 1993 - 28 ianuarie 1994)

în castelul De "Oliphant" ("Elefantul"), datat din 1592 și proprietate a Primăriei Rotterdamului din 1977, enoriașul parohiei, dl. Mario Pană, domiciliat în același oraș, a oganizat o expoziție de icoane românești, cu binecuvântarea Părintelui Ioan.

Icoanele expuse au fost toate opera iconografilor din România.

Expoziția a fost deschisă de către ambasadorul României în Olanda, dl. Marin Buhoară, Sâmbătă, 18 decembrie 1993, în prezența oficialităților locale, a reprezentanților mass-media și a unui numeros public, în majoritate olandez.

După cuvântarea de deschidere a ambasadorului român a fost citit articolul Părintelui Ioan, întitulat, "Icoană și Liturghie în Biserica Ortodoxă", în limba olandeză.

Părintele Ioan a săvârșit Slujba de sfințire a icoanelor expuse, le-a cădit și le-a stropit cu Aghiazmă.

"Ziarele olandeze au prezentat elogios, în paginile lor, expoziția de icoane românești de la Rotterdam, și, mai ales, manifestările din ziua deschiderii acesteia. Unele din aceste ziare au prezentat chiar și imaginea câtorva icoane expuse la expoziție, precum și fotografii ale slujbei de sfințire a acestora. Dintre ziarele olandeze, care au prezentat expoziția în paginile lor, menționăm: a) "Het Zuiden", cotidian, cu un tiraj de un milion de exemplare, care, în numărul său de Marți, 21 decembrie 1993, insera articolul, "Misterieuze ikonen staan symbol voor triestheid van Roemeense volk" ("Tainicele icoane drept simbol al sensibilității poporului român"), însoțit de o fotografie din timpul sfințirii icoanelor; b) "Maasstad", hebdomadar, care, în numărul 52 din 29 decembrie 1993, pe prima pagină, insera articolul "Expositie ikonen. 'Mystiek en symbolen' in De Oliphant" ("Expoziție de icoane. 'Mistică și simboluri' în De Oliphant"), însoțit de imaginea unei icoane de la expoziție, și anume, Maica Domnului cu Pruncul Iisus.

Cu o mică întrerupere, între 24 decembrie 1993 și 2 ianuarie 1994, expoziția de icoane românești de la Rotterdam a rămas deschisă publicului până la 28 ianuarie a aceluiași an, bucurându-se de un deosebit succes." (Revista "Mărturie ortodoxă", nr. 17, 1993, p. 48-49).

Expoziţie cu lucrări ale pictorului Ștefan Dură - 27 Decembrie 2016

În ziua de pomenire și cinstire a Sfântului întâi Mucenic și Arhidiacon Ștefan, Marti, 27 decembrie 2016, în Sala mare a parohiei au fost expuse lucrări ale tânărului pictor Ștefan Dură, fiul Părintelui Ioan.

Pictorul Ștefan Dură a expus lucrări ale sale, care s-au bucurat de o deosebită apreciere din partea celor prezenți.

După închiderea expoziției s-a oferit o recepție în cinstea pictorului, Ștefan, care-și serba și onomastica.


VI. Conferinţe

(A se vedea rubrica,
"Conferinţe").

VII. Alte manifestări

A) Încondeiere a ouălelor de Sf. Paşti

Simion Mehedinți, acest mare învățat al neamului românesc, în cartea sa, "Creștinismul românesc", apărută la editura "Cugetarea-Georgescu Delafras", în 1941, releva latura religioasă ortodoxă a folclorului românesc, în care includea și condeierea ouălelor de Sfintele Paști. Iată ce scria Simion Mehedinți: "Alături de colinde, bocete și o mulțime de rituri în legătură cu nașterea, botezul, cununia, înmormântarea și alte împrejurări ale vieții, simțirea religioasă a poporului român s-a manifestat și în trei direcții destul de originale: sculptarea troițelor, zugrăvirea de icoane pe sticlă și încondeierea ouălelor de Paști." (Ediție îngrijită de Dora Mezdrea. Fundația Anastasia, București, 1995, p. 205.)

Prezentarea artei decorării ouălelor de Sfintele Paști, 2015

Duminică 22 martie 2015, după săvârșirea Sfintei Liturghii, în sala mare a parohiei, enoriașii acesteia au asistat la încondeierea ouălelor de Sfintele Paști de către două binecunoscute artiste populare din Bucovina, d-le Maria Zinici și Cristina Tinu.

De semnalat că cele două artiste amintite au fost oaspeții parohiei noastre și înaintea Sfintelor Paști ale anului 2014.

Încondeiere a ouălelor
(Sfintele Paști - 2013)

După sfârșitul Sfintei Slujbe de Florii, Duminică 28 aprilie 2013, în sala mare a parohiei, din inițiativa Ambasadei României în Regatul Țărilor de Jos, artistele populare din Bucovina, d-nele Cristina Timu și Maria Zinici, au făcut cunoscută măestria lor artistică în încondeierea ouălelor de Sfintele Paști. Enoriașii prezenți au primit cu bucurie pe cele două artiste și au apreciat talentul artistic al acestora.

(clic, spre a se mări imaginile)

Viorica Semeniuc în parohia noastră
(23 februarie 2013)

Binecunoscuta artistă populară, Viorica Semeniuc, din Moldovița, a fost oaspetele parohiei noastre, Sâmbătă 23 februarie 2013. Neîntrecută încondeietoare a ouălelor de Sfintele Paști, doamna Viorica Semeniuc a făcut enoriașilor parohiei, în sala mare a acesteia, o demonstrație a măiestriei sale.
Mesageră a acestei vechi și creștinești datini românești din Bucovina a încondeierii ouălelor de Sfintele Paști, doamna Viorica Semeniuc a participat, în anii trecuți, la o serie de târguri de Paști în Olanda, precum și la diverse work-shop-uri în Belgia și Franța.

(Ouă încondeiate de dna Viorica Semeniuc)
(clic, spre a se mări imaginile)
(Dna V. Semeniuc condeiază ouă în sala bisericii din Schiedam)

B) Muzică religioasă populară românească
(Sfintele Paști - 1996)

De Sfintele Paști ale anului 1996, parohia a avut ca oaspete pe cântăreața vâlceancă Teodora Păunescu-Țuca, care a cucerit inimile parohienilor prin cântecele sale din repertoriul religios popular românesc.

C) Proiecţii de diapozitive și de filme

Proiecția filmului
"Prinţul Ciabua Amiredjibi Evadat din Gulag"
Duminică, 14 mai 2017

Duminică, 14 mai 2017, la orele 14:00', la sediul parohiei a fost proiectat filmul "Prințul Ciabua Amiredjibi Evadat din Gulag", vizionat de un mare număr de enoriași.

Filmul, produs în Georgia în 2003, este istoria reală a prințului georgian Ciabua Amiredjibi, "scriitor nominalizat la Premiul Nobel pentru literatură, care a evadat de șase ori din lagărele și temnițele sovietice, a scăpat de două condamnări la moarte, a trecut prin torturi inimaginabile și a făcut 16 ani de închisoare politică", potrivit celor scrise pe coperta DVD-ului.

Interesant de precizat că prințul Ciabua Amiredjibi a avut doi mari prieteni români de suferință și de luptă în anii comunismului și anume, Aurel State și Marcel Petrișor.

Binecunoscutul jurnalist și scriitor Claudiu Târziu scria despre cei doi prieteni ai prințului georgian: "Aurel State, ofițer în Armata Regală, fost deținut politic în gulagul sovietic (unde s-au și cunoscut) și apoi în temnițele comuniste de la noi, un adevărat reper de rectitudine morală, și scriitorul Marcel Predișor, fost condamnat la moarte pe motive politice (i s-a comutat pedeapsa) și a fost deținut politic vreme de 13 ani în pușcăriile comuniste, singurul care trăiește și azi."

Proiecţie de diapozitive
(6 martie 1983)

"La 6 martie 1983, Preotul comunității, Ioan Dură, a prezentat credincioșilor parohiei o proiecție de diapozitive cu mănăstirile din Bucovina. Fondul muzical al proiecției l-a constituit "Poema Română" de George Enescu.

După situarea geografică a Bucovinei pe harta proiectată a României, Prea Cucernicul Părinte Ioan Dură a făcut o scurtă prezentare a aportului cultural al Bucovinei la cultura națională românească, terminând cu recitarea poeziei "La Bucovina" de Mihail Eminescu. în continuare, la fiecare diapozitiv s-au dat de către Părintele Ioan explicațiile istorice și religioase de rigoare ale fiecărei imagini proiectate. Proiecția s-a bucurat de un deosebit succes în rândul credincioșilor, fapt ce ne îndeamnă la organizarea altora în viitorul apropiat". (în revista "Mărturie ortodoxă", nr. 4, 1983, p. 166).

Proiecţie de diapozitive
(4 decembrie 1983)

"Pe 4 decembrie 1983, Părintele Ioan Dură, ajutat de dna preoteasă, Christina, a prezentat credincioșilor parohiei o proiecție de diapozitive cu mănăstirile din Bucovina.

Fondul muzical al proiecției l-au constituit "Imnele religioase" ale discului editat recent de Patriarhia Română. La fiecare diapozitiv proiectat au fost date explicațiile de rigoare de către Părintele paroh". (Revista "Mărturie ortodoxă", nr. 6, 1984, p. 85).

D) Binecuvântarea și "Botezul" Lalelei Doamna Maria Brâncoveanu

Cu precizarea, de la bun început, că "Laleaua Doamna Maria Brâncoveanu" aparține "Asociației Doamna Maria Brâncoveanu" a parohiei Sf. Grigorie Teologul, al cărei ctitor și preot paroh este Părintele Ioan Dură din ianuarie 1981 și până în prezent (2018).

Duminică, 25 martie 2018, în curtea bisericii, în prezența corpului diplomatic al Ambasadei României în Regatul Țărilor de Jos, a autorităților municipiului Schiedam, a cultivatorului olandez al "Lalelei Doamna Maria Brâncoveanu", și a enoriașilor parohiei, Părintele Ioan a binecuvântat-o și a stropit-o cu Aghiazmă.

Pe larg, despre toată manifestarea legată de Binecuvântarea și de "Botezul" Lalelei Doamna Maria Brâncoveanu, a se vedea site-ul "Asociației Doamna Maria Brâncoveanu": www.mariabrancoveanu.com

E) Sfinţirea Troiţei parohiei

A se vedea, pe larg, rubrica "Troiță în incinta curții parohiale", pe site-ul parohiei: www.biserica.nl

Addenda

I) Pangarul bisericii

La pangarul bisericii parohiale, actuale, enoriașii îsi pot procura diverse cărți duhovnicești, precum și felicitări de Crăciun și de Paști. Apropo de felicitările de Sf. Paști se cuvine relevat că, în ultimii câțiva ani, felicitările de Șfintele Paști au fost comandate și dăruite parohiei de enoriașul Bogdan-Anton Constantinescu, student al facultății de Drept din Utrecht. De asemenea, de la pangar enoriașii își pot procura și autocolantul creștin ortodox pentru mașinile acestora:
Hristos, Alfa si Omega:

II. Biblii și cărţi de rugăciune, în limba română,
dăruite de parohie Penitenciarului Noord Holland
(vara anului 2009)

La inițiativa și din grija părintelui paroh, Ioan Dură, în vara anului 2009 au fost trimise Penitenciarului Noord Holland din localitatea Norg (locație Norgerhaven) 20 de Sfinte Scripturi și 6 cărți de rugăciune, toate în limba română.
Bibliotecarul Penitenciarului amintit, dl. Jan, a confirmat primirea celor trimise.


© 2004 IOAN DURĂ